Mi-ai spus „caută-mă” și te-am găsit,
Mi-ai spus „iubește-mă” și te-am iubit,
Mi-ai spus să te părăsesc și am făcut-o,
Cu inima strânsă de durere, dar ascultătoare,
Însă când mi-ai poruncit să te uit,
Mintea nu mi-a fost la fel de supusă;
A continuat să te păstreze închisă într-o moleculă,
Ilegal și ilogic, am zice amândoi,
Dar ce pot face eu împotriva ei?
Pentru că e rebelă și încăpățânată,
Ca un copil căruia vrei să-i confiști cea mai scumpă jucărie
Sau ca un calculator care nu mai înțelege comenzile,
Ultima dereglându-i tot sistemul.