Se-aude, de la o vreme,
Cu-ntemeiate premise
Și motive de-a ne teme,
C-au apărut hoți de vise.

Vine-un om de astă teapă,
Când ți-e somnul cel mai dulce,
În filmul oniric sapă
Și cu visul tău se duce.

Hoția se tot repetă,
Speranțe se pierd în ceață,
Tu rămâi o siluetă
Fără niciun chef de viață.

De-aia sunt cioban la vise,
Le-ngrădesc în țarc de pleoape
Și eliberez permise
Doar celor ce-mi sunt aproape.

Vai de cel care dorește
Zestrea viselor să-mi fure,
Coșmarul îl altoiește
În creștet, ca o secure.