Nici nu se putea un prilej mai potrivit pentru o petrecere comună între roni, halani și pământeni, fiecare contribuind cu ce avea mai bun. Omuleții de pe munte veneau cu șiși-ul lor înșelător și multă carne afumată, ronii cu vinul și focurile lor înalte, iar pământenii cu pâine proaspătă și mămăligă făcută la ceaun, cum nu se mai văzuse pe Planeta Paradis. În plus, fiecare neam cânta la instrumentele lui muzicale, adăugând dansuri cu care voiau să impresioneze și întreceri între războinici, din cele mai diferite. Pe toți îi unea voia bună și mândria de a fi contribuit cu ceva special la această uniune.
În centrul acestei sărbători, care se anunța de durată, era întins cortul cel mare al Reginei, iar ea stătea alături de Relu și pământenii lui, Ucu și ceilalți trei comandanți, precum și Țamorul cel nou. Spre seară, focul lor era cel mai semeț, muzicanți de tot soiul îi alintau, în timp ce slujitori din ambele sexe și tabere se străduiau să-i încânte cu bunătăți. Ronii erau bucuroși că Zakala petrece alături de ei, iar halanii fericiți că Marele Șef și-a găsit o pereche atât de nobilă.
Noaptea i-a prins tot alături pe cei doi sărbătoriți, privind la stele, continuând să-și descarce amintirile și să-și mărturisească gândurile, în ciuda vacarmului care-i înconjura. La un moment dat, Zakala a observat brățara pe care o purta Relu și l-a întrebat despre rostul și proveniența ei. Bărbatul i-a satisfăcut curiozitatea și chiar a scos-o pentru a i-o arăta mai bine. Cu un gest surprinzător, Regina s-a ridicat și a zdrobit-o cu piciorul de o piatră.
– Ce înseamnă asta?, strigă Relu, uluit.
– Stai liniștit, e doar o invitație, zise ea zâmbind.
– Cum așa?!
– Trebuie să-ți spun și eu ceva, subiect despre care n-am vrut să-ți vorbesc până acum.
Regina se așeză la loc și îl luă de mână pe pământean.
– A trecut parcă prea mult timp de când am avut și eu o întâlnire cu un trimis al zeilor. I se spunea tot Eiua și era îmbrăcat ca și al tău, ceea ce mă face să cred că era același. L-am implorat să-și arate chipul, pentru că m-am îndrăgostit de vocea lui și eram convinsă că el era Alesul pe care-l așteptam. Nu a cedat, dar mi-a promis că va trimite pe cineva care să mă merite. „Dar cum voi ști eu despre cine-i vorba?”, l-am întrebat înainte de despărțire. „Vei ști, dacă va fi cazul”, m-a asigurat el și a plecat în stele cu pasărea lui fără aripi. Când mi-a povestit Carmen de întâlnirea tragică pe care ai avut-o pe Pământ, mi-am dat seama că pe tine te-a ales Eiua. E timpul să-l chemăm la o nouă întâlnire, în care să ne dea explicații și să ne confirme sprijinul pentru familia pe care o vom întemeia și pentru planeta noastră.
– Pe la noi se i spune Căsnicie, iar cheful din această noapte seamănă cu Nunta ce o precede.
– Îmi plac obiceiurile voastre. Mai povestește-mi, îl rugă Zakala, privindu-l galeș în ochi.
– Conform tradiției pământene, spre dimineață ar trebui să ne retragem și să facem dragoste cu patimă. Prima experiență de acest gen pentru tine și ocazia de a rămâne însărcinată. Aș vrea tare mult să fim părinți!
– Vom fi! Simt asta.
Petrecerea a continuat toată noaptea și mult după răsăritul soarelui, chiar dacă au intervenit unele incidente cauzate de băutura în exces și de orgolii nestăvilite. Zakala și Relu nu mai erau afară, iar cei care nu se culcaseră șușoteau sau zâmbeau cu înțeles despre cele ce se puteau întâmpla în cortul bine păzit. Era încă un semn al păcii și al belșugului la care sperau.
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
– Știam eu că vei fi capabil să o schimbi pe Zakala, dinainte de a ne întâlni. Și nu prin acte de eroism, ci prin deciziile înțelepte, prin iubire și sacrificiu. Acestea sunt calitățile care sunt mereu la mare preț, dacă găsești ființa potrivită pentru a le împărtăși.
– Dar ai mințit, Eiua! M-ai asigurat că planeta e nelocuită și nu voi avea probleme mari.
– Eu i-aș zice tactică, nu minciună. Dacă-ți dezvăluiam adevărul, n-ai fi acceptat să vii, Zakala ar fi invadat continentul și exterminat toate celelalte seminții. E drept că era un risc, dar am mers pe intuiția mea. Așa cum ți-am mai spus, noi nu avem dreptul să intervenim direct, însă după această reușită voi fi promovat în funcția de comandant de navă-mamă. E și meritul tău, dar nu-ți voi rămâne dator. Când vei avea nevoie de ceva și îmi va sta în putere, voi fi la dispoziția ta.
– Încă ceva… Cine era bătrânul din grotă? Sau din visul Zakalei?
– Trebuie să le știi pe toate, Relu? Ce mai contează?
– Tu eraaai!!!
– Să aveți mulți copii și să fiți fericiți! Faceți ca, de acum înainte, acest loc să-și merite cu adevărat numele de PLANETA PARADIS!
SFÂRȘIT
racoltapetru6 