Racolțisme (55)

* Învățătura are trei cicluri: acumulare, aplicare și împărtășire.
* Cel care primește mai multă putere decât îl duce mintea, o folosește abuziv.
* Din momentul în care ai devenit părinte, viața nu-ți mai aparține în totalitate.
* Omul bine educat este remarcat tot de cei cu o educație bună.
* Copiii pun întrebări din care au de învățat și adulții.
* În timp ce unii sunt blagosloviți cu huzur, fără să fie mulțumiți, alții sunt condamnați la sărăcie, fără să se poată plânge.
* În iubirea sinceră nu există competiție, doar sprijin dezinteresat.
* Sunt personaje care au nevoie de un covor roșu pentru a ieși în evidență, în timp ce altele îți dau impresia că s-au născut cu el sub picioare.
* E o bucurie când majoratul vine cu daruri scumpe, dar trebuie luat aminte că vine și cu răspunderi.
* La petreceri e nevoie doar de invitație, dar la muncă trebuie și un contract, deși nici atunci nu e sigură prezența.
* În septembrie se cam termină perioada vacanțelor, iar cine nu are altă treabă, începe pregătirile de Crăciun.
* Purtăm pe umeri câte o planetă, nu degeaba ne-a fost conceput capul rotund, aidoma ei.
* Mintea se hrănește cu amintiri, fără de care ar seca precum o fântână fără izvor.
* Speranța se menține prin lumină, chiar dacă ea pâlpâie la capătul unui tunel foarte lung.
* Oamenii se ceartă din instinct și se împacă din necesitate.
* Cel care e refractar la învățătură devine o verigă slabă în evoluția omenirii.
* Dacă nu alungi din timp gândurile grele, riști să se adune și să se transforme în furtuni.
* Oricât de mult te încântă o pereche nouă de ghete, nici pe cea veche nu te lasă inima să o arunci.
* Practica este mâna dreaptă a învățăturii.
* Dacă un izvor se varsă într-un lac, se poate spune că s-a căpătuit.
* Este foarte politicos să saluți un om chiar dacă nu-l cunoști, dar e ciudat să nu dai binețe cunoștințelor.
* Când doi oameni de cuvânt fac un târg, nu mai e nevoie de acte semnate pentru a-l respecta.
* E bine să-ți urmezi instinctul, dar nu-ți abandona nici judecata.
* Se spune că murim atunci când sufletul ni se eliberează din carapacea care trece la reciclare.