Arborii Bonsai

– sunt arbuşti miniaturali, crescuţi forţat în condiţii impuse de om, în ghivece speciale. Un bonsai este benefic în casele dominate de spiritul materialismului, pentru că el are capacitatea de a abate gândurile de la lumea materială spre lumea spirituală. Bonsai îi ajuta pe oameni să perceapă lumea fină, îi face mai sensibili, le dezvoltă intuiţia, îi ajută să se schimbe, să-şi schimbe concepţia despre lume, iar aceasta este uneori principala cale spre vindecarea trupului şi a spiritului.

Energetica unui bonsai depinde de energetica arborelui: pinul, dafinul, vişinul, ficusul vă vor hrăni cu energia lor, în schimb chiparosul sau portocalul vă vor lua energia, deşi nu în aceeaşi măsură ca arborii de dimensiuni normale. Deosebit de utili pentru reglarea energeticii casei sunt copăceii bonsai cu forma coroanei rotundă.

Florile naturale tăiate, sunt donatori până când încep să moară. Din acest moment devin vampiri şi cu o forţă diabolică încep să absoarbă energia casei, de aceea nu păstraţi niciodată prea mult florile în vază.

Florile uscate sunt şi ele vampiri, dar într-o măsură mai redusă decât cele veştejite. În general, materia moartă atrage întotdeauna forţele necurate.

Animale: Care sunt trăsăturile unui animal-vampir?

Vampirismul este pentru ele un fenomen temporar, ele având capacitatea de a-şi completa energia din natură. Dacă animalul dvs. de companie se gudură excesiv pe la picioarele dvs. fără vreun motiv anume, dacă vă priveşte insistent în ochi fără să clipească, sau dacă manifestă prea multă agresivitate, provocându-vă emoţii negative şi iritare, orice comportament inexplicabil al animalului poate fi o manifestare de vampirism.

Pisicile iau energie de la oameni, dar numai când trebuie şi cât trebuie. Este suficient să vă luaţi pisicuţa în braţe şi să-i mângâiaţi blăniţa moale, ca durerea de cap care v-a chinuit întreaga zi, începe treptat să vă lase. De ce? Pentru că se normalizează circulaţia sângelui din cauza căreia vă durea capul. Pisica este capabilă să absoarbă energia de care nu aveţi nevoie la un moment dat, determinând vasele sanguine din corpul dumneavoastră să se îngusteze sau să se relaxeze, în funcţie de presiunea arterială pe care o aveţi. Pisicuţele de culoare neagră iau cam mult din energia casei.

Pisica este un excepţional dispozitiv energo-informaţional. Ea simte toate neregulile din organismul omului, dar nu “tratează” pentru că ar şti cum să-şi ajute stăpânii, ci din cu totul alte motive. Dereglările din organismul uman, durerile, sunt cauzate de modificările potenţialului energetic într-o anumită regiune a corpului şi aceste modificări sunt percepute foarte bine de către pisici. Pisica este singurul mamifer care, pentru a trăi, are mare nevoie de o anumită cantitate de energie negativă. Nu se poate să nu fi observat şi dumneavoastră că pisicilor le place să stea pe televizor, frigider, computer, maşini de spălat în funcţiune. adică pe aparatura ce iradiază în mediul înconjurător oscilaţii electromagnetice negative. Cu cât mai mare este nivelul acestor oscilaţii, cu atât mai fericită este pisica.

Omul, dimpotrivă, pentru a se însănătoşi, trebuie să scape de energia negativă şi să-şi normalizeze astfel sistemul energetic. Pisica, când simte că o anumită porţiune a corpului omului este încărcată negativ, se duce şi se aşează exact pe locul bolnav, se instalează comod şi începe să se “încarce”. Înainte de a se aşeza, unele pisici frământă cu lăbuţele locul, pregătindu-şi culcuşul, iar acest masaj este şi el folositor pentru om. Când burtica pufoasă şi caldă a pisicii se lipeşte de locul bolnav, omul beneficiază în egală măsură şi de termoterapie. Pisica rămâne pe locul bolnav până ce nu mai are ce lua de acolo. Dacă energia negativă s-a epuizat sau dacă pisica se simte “sătulă”, ea se ridică şi pleacă.

Orice pisică vă va normaliza presiunea arterială, se va lupta cu afecţiunile cardio-vasculare, dacă nu sunt de origine organică, va vindeca gripa, angina, răcelile, contuziile, cefaleea, insomnia, procesele inflamatoare din ţesuturi şi limfă, vă va alina suferinţele în crizele de ficat şi de stomac. Nu trebuie să reţineţi pisica dacă ea vrea să plece. Înseamnă că nu este gata să “lucreze”, sau că a făcut deja tot ce era necesar.

Câinii sunt donatori de energie. Ei nu vă iau energia negativă, dar suplimentează energia pozitivă. Câinii sunt ca nişte acumulatori vii, care pe măsură ce dau din energia lor, se încarcă imediat cu alta, nouă. Căţeii de culoare neagră nu influenţează energetica casei pentru că ei sunt donatori de energie.

Pentru câini viaţa fără mişcare nu este viaţă. Procesele metabolice decurg foarte rapid în organismul lor, câinii trebuie să aibă tot timpul o ocupaţie, fie şi numai alergatul după propria coadă. Au nevoie, mai mult decât oricare alte animale, să comunice în permanenţă cu oamenii. Un câine lăsat singur în apartament mai mult timp, se simte părăsit şi, dacă i s-ar permite, nu s-ar îndepărta niciodată de stăpân.

Câinele cedează bucuros din energia sa, el este gata să-i dea stăpânului său toate forţele sale, fără să aibă de suferit din această cauză, fără să se simtă epuizat sau slăbit, pentru că este capabil să-şi restabilească imediat echilibrul energetic.

Câinii nervoşi, prost educaţi de stăpânii lor, nu sunt capabili să ajute, ci mai degrabă fac rău. Energia lor vine în fascicole, haotic, procesul răspândirii energiei prin corpul uman are loc la întâmplare, unele regiuni fiind suprasaturate, altele dezavantajate. Rezultatul este varianta cea mai gravă a dezechilibrului energetic. Un câine bolnav este ca un om bolnav, nu donează ci ia energie sau, în cel mai bun caz, donează, dar incomplet. Orice modificare survenită în psihicul unui câine este semnul unei boli.

Dacă aveţi un tonus scăzut, sunteţi obosit, somnolent, dar nu sunteţi răcit, nu aveţi dureri şi nici vreo inflamaţie oarecare, atunci aveţi nevoie de câine, nu de pisică. Dacă după “tratamentul” pisicii vă ţiuie urechile, aveţi ameţeli şi sunteţi somnolent, chemaţi câinele.

Pentru un om bolnav, ideal ar fi să aibă şi pisică şi căţel. Dacă pisica este capabilă să anihileze procesele inflamatoare, să înlăture durerea, surescitarea, să normalizeze presiunea arterială, câinele îl ajută pe om să-şi refacă puterile şi să-şi ridice tonusul vital. Când în casă există şi câine şi pisică, ei “lucrează” împreună. Pisica îşi oferă prima serviciile iar apoi intră în scenă câinele.

Cantitatea cea mai mare de energie o donează animalele roşcate, în timp ce animalele cu blana de culoarea nisipului sau galben-crem, tonifică energetica stăpânilor. Culoarea cenuşiu-albătruie linişteşte, neutralizând izbucnirile emoţionale. Albul poate fi considerat culoarea ideală.

Animalele şi plantele reprezintă ambianţa care-i este necesară omului pentru o viaţă completă. Ele ne sunt cu mult mai necesare decât alimentaţia raţională sau efortul fizic, pentru că doar ele sunt capabile să asigure distribuirea corectă a energiei într-un spaţiu de locuit. Casa unde trăiesc în armonie oameni, animale şi plante, este ocolită de nenorociri, pentru că aici se creează şi un întreg sistem energetic benefic, care se autoreglează în permanenţă.

Problema este că oamenii încearcă să organizeze viaţa animalelor ca şi cum acestea ar fi tot oameni. Ei nu înţeleg necesităţile animalelor de companie şi, deşi fără rele intenţii, le afectează negativ viaţa.

Animalele comunică între ele cu ajutorul imaginilor. Toate animalele posedă, într-o măsură mai mare sau mai mică acest dar pe care noi îl numim telepatie. Copiii sub şapte ani înţeleg cel mai bine animalele pentru că până la această vârstă conştientul şi subconştientul lor (în plan energetic – câmpul astral şi câmpul mental) nu sunt atât de bine separate ca la adulţi. Copiii au o gândire imaginativă, de aceea pot lesne prelua imagini formate în creierul animalelor. În cazul copiilor peste 7 ani, conştientul şi subconştientul lor sunt deja net separate, ei încep să gândească utilizând categorii abstracte, la fel ca adulţii. Ei trebuie să înveţe la fel ca oamenii mari să înţeleagă animalele. De asemenea, la vârste mai mari de şapte ani începe să se manifeste agresivitatea copilului.

Pădurea este un mare stabilizator al energeticii noastre. O oră petrecută în pădure echivalează, ca grad de eficacitate, cu o lună de fizioterapie la policinică.

Strămoşii noştri ştiau să-şi aleagă un loc benefic pentru construirea locuinţei. Se considera că dacă pe locul respectiv nu se culca vaca sau câinele, nu era bine să construieşti pe el. Abundenţa cuiburilor de şoareci era considerată un semn foarte bun, de asemenea abundenţa cuiburilor de păsări. Mamiferele şi păsările sunt în marea lor majoritate, donatori de energie.

Prezenţa şerpilor, broaştelor, şopârlelor, insectelor era considerată un semn rău. Toţi amfibienii şi reptilele, gândacii şi fluturii sunt vampiri, deci se simt bine în locuri cu un câmp electromagnetic instabil. Peştii, de asemeni înghit energie – preluând energia negativă, peştii creează un câmp energetic benefic.

CASA

Din ce este compus câmpul energetic al familiei noastre?

Din locul pe care este amplasată casa, care se hrăneşte cu energia emanată din adâncurile pământului, din energia materialelor folosite la construcţia casei, din energia membrilor familiei şi ale animalelor de companie. Pentru ca fiecare dintre noi să se simtă bine în propria casă, trebuie să aibă suficientă energie vitală, iar această energie să fie corect distribuită. Animalele de casă menţin energetica locuinţei la nivelul care ne este necesar nouă, oamenilor.

Forţele necurate sunt atrase de resturile de mâncare, în special carnea alterată şi, dacă aţi lăsat peste noapte pe masă, în chiuvetă sau chiar în coşul de gunoi firmituri, resturi de mâncare, să ştiţi că se vor delecta cu ele nu numai muştele şi gândacii de bucătărie ci şi alte creaturi, din altă lume. De aceea păstraţi-vă întotdeauna vasele curate, dacă nu vreţi ca aceste creaturi să se stabilească în casa voastră sau, şi mai rău, în corpul dumneavoastră, tulburându-vă astfel echilibrul energetic. Pentru a ne proteja pe noi şi casa noastră de invazia entităţilor negative trebuie să fim mereu curaţi şi să ne menţinem curată locuinţa.

SFATURI:

Încercaţi să vă tundeţi măcar o dată pe lună (urmăriţi fazele lunii) deoarece în vârful firelor de păr se acumulează murdăria energetică, de care nu veţi reuşi să scăpaţi doar spălându-vă pe cap. Aruncaţi imediat părul tuns sau, şi mai bine, ardeţi-l. Ştergeţi des oglinzile din casă, deoarece prin ele iese energia negativă.

Mobilierul dumneavoastră poate să se comporte ca un vampir, mai ales dacă este din lemn masiv. Înainte de a achiziţiona o piesă de mobilier, interesaţi-vă din ce lemn este făcută şi în nici un caz nu vă puneţi în dormitor o comodă sau un şifonier din lemn de plop tremurător, ulm, salcie sau stejar! Sau, şi mai rău, din lemn de culoare neagră, după moda din ultimii ani. Aceşti arbori sunt vampiri şi în timpul nopţii vă vor fura toată energia, astfel încât dimineaţa vă veţi trezi cu dureri de cap şi supăraţi pe toată lumea.

Mobila din lemn de mesteacăn, tei sau fag este foarte potrivită pentru odihnă. Mobila din lemn de pin poate degaja în timp uleiuri eterice, ceea ce nu este benefic pentru unele persoane. Mobila de culoare neagră absoarbe prea multă energie, iar cea albă aminteşte de un salon dintr-un spital. Din punct de vedere energetic cea mai potrivită este mobila maro-deschis.

Pot să absoarbă energie şi alte obiecte din casă? Da. Cel mai bine fac acest lucru scoicile marine, rămurelele de corali, buchetele de flori uscate. Pentru că sunt ţesuturi moarte. Şi vesela din porţelan de proastă calitate, statuetele şi bibelourile din os ne sorb energia; de asemeni, coarnele de cerb de pe pereţi, blana de urs de pe podea, funcţionează ca aspiratoare de energie.

De asemeni, cărţile pe care nu le atinge nimeni cu anii, nici măcar pentru a le scutura de praf, lucrurile vechi, depozitate şi uitate în cutii sau geamantane sunt şi ele vampiri. Sfatul meu este să faceţi măcar de două ori pe an curăţenie generală în casă şi să aruncaţi fără regrete toate vechiturile. Încercaţi de asemeni să nu luaţi de la nimeni nici un fel de lucruri folosite, chiar dacă vă sunt oferite de oameni cumsecade la prima vedere. Aceste lucruri vor aduce în casa dumneavoastră o energie străină, cel mai adesea negativă.

Cei ce au în casă sobă sau şemineu, vor avea energetica locuinţei corectă şi stabilă, deoarece focul este un foarte bun corector al energiei, flăcările sale mistuind orice energie negativă. Este suficient să faceţi focul chiar şi o singură dată pe săptămână. În general, împotriva vampirilor sunt eficiente trei tipuri de purificare: prin foc, apă şi lumină solară.

Purificarea cu ajutorul apei: este obligatoriu să faceţi zilnic un duş sau o baie în cadă, în timpul căreia să vă scufundaţi cu totul în apă timp de o secundă. Apa va lua cu sine toată energia negativă.

Lumina soarelui este şi ea un minunat donator de energie. Dacă vreţi să umpleţi casa de energie solară, aveţi grijă ca ferestrele să fie curate, spălaţi des perdelele deoarece prin ele iese energia malefică din casă şi pătrunde energia benefică, aşa că daţi-i posibilitatea să circule liberă, fără obstacole.

Vampirii şi donatorii casei

Idei extrase din cartea lui MIHAI PLATONOV

Plante: ORHIDEEA

Sunt vampiri clasici şi iau foarte multă energie  de la oameni. Este deosebit de periculoasă pentru casa în care locuiesc oameni nehotărâţi, cu voinţa slabă. Pentru aceştia, orhideea funcţionează ca o pompă, absorbindu-le energia. În timpul nopţii şi în zorii zilei vampirismul orhideei se manifestă cel mai acut.

În zonele malefice predomină speciile iubitoare de umezeală: plopul tremurător, arinul, salcia, stejarul, ulmul şi frasinul. Coniferele, teiul şi mesteacănul evită zonele geopatogene. Dacă în mijlocul unei vegetaţii luxuriante cu specii iubitoare de umezeală, observaţi frunzele decolorate şi îngălbenite ale mesteacănului sau teiului, feriţi-vă de acel loc.

Arborii care evită zonele geopatogene, sunt donatori. Dacă observaţi tulpini de rogoz sau de stuf pe un teren nemlăştinos, înseamnă că pânza freatică se află la mică adâncime, iar acesta este un indiciu că zona respectivă este geopatogenă. Existenţa plantelor medicinale şi otrăvitoare, a maselariţei, lăcrimioarelor şi a rozmarinului sălbatic indică acelaşi lucru – zona respectivă este geopatogenă. Toate plantele de baltă şi cele otrăvitoare sunt vampiri – zone geopatogene.

Plantele cultivate, pomii fructiferi nu suportă zonele geopatogene. Se consideră că pinul, smochinul, bradul, prunul, mirtul, dafinul, teiul, mesteacănul, mărul, fagul, scorrusul, palmierul au capacitatea de a restabili echilibrul energetic al omului.

Arbuştii fructiferi iradiază puternic energie:

zmeurul, coacăzul roşu şi cel negru, agrişul, gutuiul, viţa de vie. Pentru a primi energia copacilor este suficient să ne aşezăm cu spatele lipit de trunchiul arborelui donator sau îl cuprindem cu braţele şi ne vom primi porţia necesară de energie.

Tradescantia – este o plantă indicator (barometru). Ea indică existenţa în apartament a zonelor cu dereglări energetice, pentru că ea refuză să trăiască în aceeaşi cameră cu un vampir sau într-o zonă geopatogenă.  Plasată într-un asemenea loc, ea începe să se îngălbenească şi să-şi piardă frunzele. Luaţi-o din locul cu energie negativă şi planta se va simţi mai bine, îi va reveni imediat culoarea.

Plante donatori:

muşcate cu flori roşii sau albe, cu frunzele uşor încreţite. Ne ajută să scăpăm de durerile de cap, dacă ne introducem câte o frunză de muşcată în fiecare ureche. Muşcata posedă o energie pozitivă foarte puternică. Este suficient să stăm lângă o muşcată timp de 10-15 minute şi ne vom simţi odihniţi, cu forţe refăcute.

Ficusul – plantă benefică pentru energetica omului. Lui i se datorează atmosfera plăcută şi bunăstarea din casă. Iritarea şi furia dispar datorită prezenţei ficusului. Asupra persoanelor irascibile au un efect calmant, acţionează cu blândeţe, abia perceptibil, calmând accesul de agresivitate. Este important să fie aşezat într-un loc unde să nu primească direct lumina de la soare.

Cactusul – ne ajută să ne completăm energia şi în acelaşi timp poate înlătura energia negativă. Poate fi amplasat în faţa monitorului computerului, preluând o parte din energia negativă.

Amarilia – plantă benefică.

Ciuboţica-cucului – este ideală pentru echilibrarea energiei, neutralizează conflictele şi de aceea este bine să fie amplasată la ferestrele încăperilor unde apar frecvent emoţii negative.

Violetele – nu suportă în casă energiile inferioare, pasiunile exagerate, scandalurile. Nu suportă nici atitudinea prea familiară faţă de ele, deci nu are rost să le mângâiaţi frunzele catifelate, pentru că se supără şi se îmbolnăvesc. Violetele pot să ne echilibreze stările emoţionale, în schimb se întristează ele. Ele sunt un purificator al spaţiului.

Ciclama – face ordine în energetica locuinţei. Deosebit de utilă în casele în care locuiesc oameni cu voinţă slabă, molatici, “lasă-mă să te las”. Energetica acestor case este instabilă, depinzând de starea de spirit al locuitorilor lor, de persoanele venite în vizită etc. Ciclama unifică fragmente disparate, răzleţe, încercând să creeze un spaţiu unitar.

Azaleea – menţine în casă energetica bunei dispoziţii, neutralizând toate energiile egoiste. Persoanele care au nevoie să-şi suplimenteze energia din afară, trebuie să aibă neapărat în casă azalee, deoarece ele sunt capabile să-i “hrănească” pe oameni cu energie deosebită, creatoare.

Rozmarinul – înlătură oboseala, frica, anxietatea, panica, astenia. Foarte indicate persoanelor în vârstă şi femeilor însărcinate. Ameliorează toxicoza şi irascibilitatea.

Lianele – izvor nesecat de energie în locuinţă. Lianele cer afecţiune şi nu suportă deloc atitudinea rece, indiferenţa faţă de ele.

Papirusul – Energia lui este destul de aspră. Este donator, dar energia sa este agresivă, de aceea persoanele cu voinţă slabă se vor simţi abătute, deprimate în prezenţa lui.

Curmalul – oferă şi ia energie în egală măsură. Persoanele dezechilibrate energetic trebuie să evite apropierea de această plantă. Curmalul nu iubeşte animalele de casă şi în prezenţa acestora se îmbolnăveşte.

Lămâiul – este o plantă instabil energetic. Plantele exotice pot fi vampiri energetici. Ex: Monstera deliciosa, absoarbe o cantitate imensă de energie.

Begoniile – sunt plante vampir, dar folositoare în special pentru casele în care vine multă lume. Begonia absoarbe ca un aspirator toată energia, iar după un timp redă casei doar energia pozitivă.

Orhideele, trandafirii, ferigile sunt plante vampiri

Trandafirii – îngrijind trandafiri, oamenii îşi transferă surplusul energetic asupra lor şi de aceea toţi cei care se consideră donatori pot să cultive fără grijă trandafiri. Persoanele cărora nu le este suficientă propria energie, le sunt contraindicaţi trandafirii, deoarece le provoacă anxietate şi irascibilitate. Trandafirii nu suportă pisicile, dar se înţeleg bine cu câinii.

Feriga – puternic vampir energetic, pentru a se putea dezvolta normal are nevoie de foarte multă energie. Poate sta bine pe televizor absorbindu-i toată energia negativă.

Chiparosul – deşi este un puternic purificator al aerului, nu este indicat să-l avem în locuinţele noastre (considerat în antichitate arborele morţii).

Tuia – la fel ca şi chiparosul, planta vampir care e plasată în camera unde petreceţi mai mult timp, vă poate pune viaţa în pericol.

Este important de reţinut că plantele nu trebuie amplasate în dormitoare, deoarece în timpul nopţii absorb oxigen şi degajă dioxid de carbon. În plus, noaptea, plantele se eliberează de energia negativă: ciclul lor energetic este programat pe absobţia diurnă a informaţiei negative şi purificarea nocturnă, prin eliminarea energiei negative. Fireşte, nu toate plantele – vampiri, intră în categoria celor care trebuie ţinute departe de casă. Anumite plante, precum ferigile, îi ajută pe unii, iar altora le pot face rău. Totul depinde de sistemul energetic al fiecărei persoane în parte.

Lista ce conţine plantele noastre protectoare, deoarece sub semnul uneia din ele am venit pe lume:

Putem aduce în casă planta noastră fără nici o reţinere, ea ne va proteja oricum, chiar dacă este vampir.

Violeta : 22 decembrie – 1 ianuarie; 25 iunie – 4 iulie

Trandafirul: 2 – 11 ianuarie; 5 iunie – 14 iulie

Aloe: 12 – 24 ianuarie; 15 – 25 iulie

Muşcata: 25 ianuarie – 3 februarie; 26 iulie – 4 august

Tradescantia: 4 – 8 februarie; 5 – 13 august

Ficusul: 9 – 18 februarie; 14 – 23 august

Amarillia: 19 – 28 februarie; 24 august – 2 septembrie

Cactusul: 1 – 10 martie; 3 – 12 septembrie

Azaleea: 11 – 20 martie; 13 22 septembrie

Zambila: 22 – 31 martie; 24 septembrie – 3 octombrie

Crypthomeria: 1 – 10 aprilie; 4 – 13 octombrie

Ciclama: 11- 20 aprilie; 4 – 13 octombrie

Nucul: 21 – 30 aprilie; 24 0ctombrie – 2 noiembrie

Iasomia: 1 – 14 mai; 3 – 11 noiembrie

Rozmarinul: 15 – 24 mai; 12 – 21 noiembrie

Asparagusul: 25 mai – 3 iunie; 22 noiembrie – 1 decembrie

Portocalul: 14 – 23 iunie; 2 – 11 decembrie

Orhideea: 13 – 23 iunie; 12 – 21 decembrie

Saxifraga: 21 martie

Feriga: 24 iunie

Lămâiul: 23 septembrie

Hortensia: 21 decembrie

.

Plante-donator: ienupărul, Crypthomeria, cactusul Cereus, Crotonul (Codiaeum), Plectranthus, rozmarinul, zambila, aloe, iasomia, saxifraga, nucul.

Plante vampir: toate speciile de asparagus, floarea de ceară (Hoya carnosa), filodendronul, clopoţelul italian (Campanula isophylla). Tetrastigma voineriana, Saxifraga sarmentosa, voalul miresei (Chlorophyitum comosum), Rhoicissus, portocalul dulce (Citrus sinensis), grapefruitul de apartament (Citrus paradisio), orhideea.

Dacă sunteţi o fiinţă donatoare de energie vă puteţi înconjura de cele mai dificile plante, de tipul Monstera, pentru că nu vă va pricinui nici un rău.

Dacă sunteţi o fiinţă vampir-energetic, trebuie să alegeţi doar plante donatori, cele vă vor înrăutăţii starea sănătăţii.

În cazul în care sunteţi neutru şi vă este suficientă energia pe care o primiţi, fără a atenta la energia celorlalţi, dar şi fără a o dărui pe a voastră, este bine să alegeţi plante neutre sau plante-donatori.

FICATUL –  excelent articol (important pentru sănătate)

Puţin mai mare decât o carte obişnuită, ficatul nostru minunat ştie totuşi să realizeze simultan mai multe operaţii şi reacţii chimice decât ar fi cele mai moderne şi mai mari laboratoare, calculatoare sau uzine chimice. Acţiunile biologice ale ficatului, ca şi participarea sa la manifestările noastre sunt ceva mai importante decât cele ale inimii. În numai o zecime de secundă, el este capabil să efectueze fără greşeală câteva sute de transformări chimice, simultan. De el depinde în mod direct digestia noastră, calitatea sângelui, bogăţia memoriei şi forţa musculară. Ficatul are deci un rol foarte important în viaţa intimă – şi total necunoscută de fiinţa umană obişnuită – a corpului nostru fizic care este un microcosmos în miniatură. De acţiunile sale complexe depind, fără îndoială, atât sănătatea cât şi viaţa noastră.

Cele 9 proprietăţi ale ficatului:

1. Ficatul secretă zilnic între 0,5 şi 1 l de bilă. Acest lichid amar, de culoare galbenă, ne permite în primul rând să digerăm grăsimile; pe de altă parte, el ne dezinfectează intestinele şi ne protejează împotriva diareei şi constipaţiei.

Un ficat obosit nu secretă în cantitate suficientă acest lichid miracol. Consecinţe: digestia materiilor grase devine mai dificilă, insuficient evacuate, substanţele nocive stagnează în intestine, expunând organismul la pericolele rezultând din diaree şi constipaţie.

2. Ficatul transformă şi “umanizează” toate substanţele care intră în corp (el este acela care le face perfect compatibile cu structura noastră, modificându-le prin transmutaţie şi sublimare frecvenţa de vibraţie, pentru ca aceasta să fie la unison cu aceea a aurei noastre, numai astfel aceste substanţe devenind parte integrantă din corpul nostru şi, într-o anumită măsură, de noi înşine), pentru ca ele să ne poată hrăni celulele fără a le agresa.

Un ficat slab sau obosit lasă să treacă în întregul organism substanţe străine netransformate (prin transmutaţie şi sublimare) sau insuficient asimilate, care ne vor îmbâcsi în cel mai scurt timp cu toxine.

3. Ficatul primeşte totalitatea materiilor digerate şi le controlează riguros, el eliminând excedentele şi reziduurile alimentare, tot el le interceptează, neutralizează şi expulzează către intestin toate substanţele toxice, distruge bacteriile, aşteaptă ca elementele nutritive să fie transformate prin acţiunea fermenţilor şi enzimelor, pentru a le permite numai atunci să treacă în sânge.

Un ficat obosit ne asigură imperfect apărarea şi imunitatea corpului. El lasă să treacă în sânge substanţe neverificate, încărcate încă de toxine şi bacterii nocive. Ca urmare a acestui fapt, apar în timp diverse maladii şi chiar otrăvirea corpului.

4. Ficatul neutralizează la fel de eficient otrăvurile datorate activităţii celulare cât şi pe cele provenind din exterior: alcool, tutun, medicamente, carne etc.

Un ficat slab sau obosit se află în incapacitate de a face eforturi suplimentare, tocmai de aceea atunci el va elimina insuficient aceste otrăvuri care ne intoxică. Pe de altă parte, un număr de celule hepatice sunt distruse în contact cu alcoolul, tutunul, cu anumite medicamente sau cu unele substanţe chimice. Dacă această distrugere este cotidiană, ficatul nostru se va micşora şi se va rigidiza gradat, riscând să fie atins de ciroză.

5. Ficatul normalizează circulaţia sanguină în acelaşi mod în care un baraj dirijează cursul unui fluviu. Asemenea unui burete, el reduce congestiile sanguine care ar putea stânjeni funcţionarea inimii, putând absorbi până la 1,5 l de sânge pentru a restabili o circulaţie normală. Atunci când congestia a fost eliminată, el restituie din nou acest sânge organismului.

Unui ficat slab sau obosit îi lipseşte supleţea necesară “înghiţirii” temporare a unei asemenea cantităţi de sânge. Din această cauză, atunci organismul pierde un preţios normalizator al circulaţiei lui sanguine.

6. Ficatul dozează totodată armonios cantitatea de hormoni din sânge, metabolizează grăsimile şi proteinele, stochează vitaminele şi zahărul în aşa fel încât acestea să fie gata oricând să fie folosite. Printre altele, el fixează  materialele de construcţie necesare reclădirii şi consolidării acelor părţi ale corpului care au fost victimile unor leziuni sau ale uzurii. De asemenea, tot el este acela care elimină excesul de colesterol.

Un ficat slab sau obosit ne va lăsa corpul să îmbătrânească repede, fără a-i aduce hormonii care îi sunt indispensabili. El nu mai digeră atunci grăsimile şi proteinele de care avem nevoie. Vitaminele şi zahărul nu mai ajung să fie stocate, părţile afectate sau uzate ale corpului nostru nici nu se mai consolidează şi nici nu se mai reconstruiesc, iar colesteroluol ne invadează vasele sanguine.

7. Ficatul ne asigură permanenţa sau constanţa temperaturii interne.

Un ficat slab sau obosit nu-şi mai poate îndeplini funcţia termică, făcându-ne astfel să suferim de frig sau de căldură.

8. Ficatul produce un anumit număr de substanţe esenţiale pentru sânge, printre care amintim: protombina şi fibrina, care îi permit sângelui să se coaguleze; heparina, care îl face fluid, şi globulina, substanţă care îl protejează sau îl imunizează faţă de infecţii.

Un ficat slab sau obosit se privează de substanţele necesare coagulării sângelui, ne expune pericolului de hemoragie şi lasă ca sângele să se îngroaşe (să devină dens, vâscos), în dauna vaselor sanguine şi a inimii. El ne abandonează astfel, fără apărare, în faţa bolilor.

9. Ficatul este, de asemenea, direct răspunzător de echilibrul sanguin; el normalizează procentul de fier conţinut de globulele roşii.

Un ficat slab sau obosit nu mai poate interveni pentru alinarea suferinţelor celulelor noastre, care vor fi înfometate din cauza unui sânge dezechilibrat şi anemiat.

* O întreagă carte n-ar fi ajuns ca să descrie cu precizie toatre operaţiile transmutările, transformările, reconstituirile, fixările şi sintezele elaborate de ficat, care este un organ nepereche. A-i pătrunde complet misterele tuturor acţiunilor sale ar echivala cu înţelegerea miracolului vieţii.

Dimpotrivă, enumerarea maladiilor rezultând direct sau indirect dintr-o dereglare a ficatului, poate fi de natură să ne facă mult mai responsabili faţă de acest agent esenţial al vieţii corpului nostru. Printre acestea se numără:

– digestie dificilă;

– constipaţie şi diaree;

– apendicită;

– diabet;

– obezitate sau slăbirea exagerată a corpului;

– anemie;

– colibaciloză;

– inflamare, fermentaţii putrede şi spasme la nivel intestinal;

– demineralizare;

– incapacitatea de a suporta frigul;

– diverse tulburări auditive şi vizuale;

– boli de piele şi tulburări de pigmentare a pielii;

– ateroscleroză şi reumatism;

– hipertensiune arterială;

– sinuzită, guturai şi bronşită cronică;

– astm, boala fânului şi alte manifestări alergice;

– picioare umflate sau roşii;

– dezechilibrul glandular;

– slăbiciune musculară;

– platfus;

– varice, hemoroizi;

– sterilitate şi impotenţă;

– celulită, depresii;

– tulburări menstruale;

– paralizie datorată sclerozei;

– tuberculoză;

– cancer.

Din fericire însă, natura ne furnizează întotdeauna un anumit număr de indicii sau semnale care ne avertizează că sănătatea ficatului nostru este în pericol şi am intrat deja pe panta periculoasă. Graţie acestor semne, putem fi întotdeauna capabili să ne decelăm o eventuală oboseală hepatică. Aceste semne (care pentru yoghini ar trebui să fie nişte semnale de alarmă) sunt următoarele:

– limba mai mereu foarte încărcată şi miros urât al respiraţiei;

– ameţeli dese sau chiar senzaţii de sfârşeală;

– balonări şi gaze de fermentaţie în exces;

– migrene şi dureri de cap;

– insomnii, somn agitat;

– urină încărcată sau prea limpede;

– culoare galbenă a pielii şi o privire obosită;

– naş roşu şi pete de culoare închisă pe faţă.

* Pentru a evita ca aceste semne de rău augur să se instaleze în organism şi pentru a nu ne lăsa copleşiţi de aceste infecţii, trebuie să acţionăm la timp, mai înainte ca ficatul, organ vital pentru noi, să se deregleze. Ştiind toate acestea, noi trebuie, cu alte cuvinte, să-i cunoaştem “prietenii” şi “duşmanii”, în special printre alimentele pe care noi le consumăm zilnic. Astfel, într-o alegere conştientă şi pe deplin responsabilă, deja considerând că avem o mai mare voinţă, ar trebui să spunem cu hotărâre:

NU: zahărului alb rafinat, produs chimic “pur”, care ne agresează ficatul şi pancreasul prin simpla sa concentraţie. Neconţinând nici unul dintre fermenţii necesari bunei sale asimilări, el (zahărul) constrânge ficatul să acopere această carenţă cu preţul unui efort suplimentar care îl face să furnizeze el însuşi substanţe deficitare. Acest zahăr alb ar trebui deci să fie permanent alungat de pe masa noastră, în locul lui putând fi folosit (doar la mare nevoie), mai curând ca un condiment decât ca un aliment, zahărul roşu de trestie.

DA: mierii naturale, fructelor proaspete (în special lămâile) şi fructele uscate dulci, care vor putea înlocui foarte avantajos zahărul alb. Ele alină totodată tulburările hepatice şi favorizează funcţionarea armonioasă a ficatului ( în special lămâile, care îl drenează şi îl stimulează în mod deosebit).

NU: sării recristalizate şi rafinate, care este un alt produs chimic pur (clorura de sodiu). Întocmai ca şi în cazul zahărului şi făinii albe, rafinarea artificială îl privează de orice element viu. Din nefericire, acest tip de sare este folosit în exces în alimentaţia noastră.

DA: sării marine nerafinate, purtătoare de viaţă şi vehiculatoare a unor subtile fluide benefice.

NU: uleiurilor rafinate, margarinei şi grăsimilor animale, nefaste pentru sănătatea noastră. Primele, după cum se ştie, sunt fabricate prin intermediul unor procedee care distrug complet enzimele şi vitaminele, lăsând probabil diverse urme de catalizatori şi compuşi chimici utilizaţi deja, foarte periculoşi pentru ficat. În ceea ce priveşte grăsimile animale, ele sunt acelea care accelerează necroza celulelor hepatice.

DA: uleiurilor obţinute prin presare la rece, fără solvenţi chimici, care luptă eficient împotriva colesterolului; îndeosebi uleiul de măsline care este întotdeauna extraordinar pentru ficat şi care, fiind emulsionat cu lămâie, expulzează în timp record calculii biliari.

NU: conservelor. Pentru a se păstra fără să se altereze, alimentele trebuie să fie fierte de mai multe ori, adăugându-li-se şi anumite substanţe chimice de sinteză (conservanţi). În urma acestui tratament, ele nu mai au nici o valoare alimentară biologică şi ne iau totodată posibilitatea de a utiliza vitaminele conţinute în alimentele crude.

DA: legumelor şi plantelor crude sau fierte numai atât cât trebuie: morcovii, sfecla, varza, anghinarea, ţelina, păpădia, prazul sau usturoiul care fluidifică secreţiile bilei, vindecă hepatita şi restabilesc pe cale naturală funcţiile hepatice.

NU: pâinii albe, pastelor făinoase şi produse de patiserie. Diversele lor forme şi preparări, adeseori foarte apetisante, ascund în realitate absenţa substanţelor vii şi a vitaminelor, aceasta datorându-se lipsei grâului integral şi a tărâţei atât de pregnant revitalizante. În schimb, aceste produse sunt bogate în coloranţi, arome chimice şi diverse alcooluri. Prezenţa atâtor elemente nefaste, combinată cu carenţa în vitamine, enzime şi săruri minerale obosesc rapid ficatul, care nu mai poate asigura digestia şi neutralizarea lor.

DA: pastelor alimentare şi pâinii integrale, care ar trebui să constituie baza alimentaţiei noastre. Într-adevăr, toate vitaminele şi aminoacizii pe care îi putem găsi în făina necernută protejează în mod natural celula hepatică împotriva agresiunii toxinelor.

NU: cărnurilor şi mezelurilor. Să ne reamintim că ele sunt pline de proteine de proastă calitate, “de mâna a doua”, cum s-ar spune, fiind deja folosite de animalele din care provin. Aceste proteine sunt însoţite de toxine şi deşeuri a căror asimilare ne epuizează foarte mult organele digestive. În special mezelurile (dar şi carnea, aproape la fel de mult) conţin diverse substanţe chimice care ne obosesc şi ne mortifică ficatul. Să nu uităm de asemenea, că tocmai ca şi bazele azotate, carnea acidifică sângele şi că un organism acidifiat devine un teren propice dezvoltării unor maladii grave, cum ar fi cancerul.

DA: cerealelor complete (cum ar fi soia), ciupercilor, legumelor uscate, brânzeturilor naturale şi ouălor, care în viitor vor înlocui cu succes cărnurile şi mezelurile, proteinele lor pure sunt de primă calitate, ele îi permit ficatului să se refacă fără să-l polueze cu toxine.

NU: alimentelor sintetizate chimic, medicamentelor alopate (numai atunci când le putem înlocui cu remedii naturiste, total nenocive), tutunului şi alcoolului. În contact cu aceste veritabile otrăvuri, un mare număr de celule hepatice mor, iar vasele sanguine se rigidizează, devenind mai fragile şi pierzând şi o parte din capacitatea lor circulatorie. Insuficient energizat, oxigenat şi hrănit, ficatul suferă şi se sclerozează. El nu mai are suficientă forţă vitală pentru a reface celulele deteriorate, pentru a elimina colesterolul în exces, pentru a elabora anumite vitamine şi a filtra substanţele nocive. Încetul cu încetul, se instalează astfel o intoxicaţie generală.

DA: alimentelor naturale care ne ajută să ne dezintoxicăm. Dacă vom înlocui otrăvurile alimentare cu elementele de construcţie conţinute în alimentaţia biologică, ficatul se va reconstitui şi va funcţiona din nou la parametrii săi normali.

NU: surmenajului şi sedentarismului, suprasolicitării fizice şi intelectuale, angoasei şi fricii, care constituie tot atâtea otrăvuri ce ne intoxică celulele corpului. Lipsa mişcării sau exerciţiului fizic este parţial răspunzătoare de apariţia constipaţiei, ca şi de insuficienţele respiratorii. În aceste condiţii, ficatul nu mai ajunge să elimine din organism o cantitate suficient de mare de deşeuri. Acumularea lor ne poate afecta măduva spinării, durificând-o, aceasta conducând la paralizie.

DA: relaxării profunde şi exerciţiilor fizice în aer liber (cel mai bine ar fi la mare sau la munte) care ne vor salva din acest pericol. Atunci când ficatul dispune de timpul necesar eliminării substanţelor nefaste, organismul se dezintoxică mult mai uşor. Aceste tehnici corporale ne aprofundează şi capacitatea respiratorie, prin intermediul căreia ne putem debarasa de aerul viciat, rezidual din plămâni. Ele sunt deci foarte necesare purificării corpului şi ficatului.

Unele dintre aceste reguli sau principii de bază ne pot părea prea severe sau limitative. Trebuie însă să realizăm că ele constituie baza unor cunoaşteri care ne este vitală. Este o prostie crasă să neglijăm aceste reguli pline de bun simţ, sub pretextul că suntem interesaţi în primul rând de spirit şi mai puţin de trup, pentru că un trup bolnav se va aşeza implacabil de-a curmezişul spiritualizării noastre forţate.

Să nu uităm acel dicton latin: “MENS SANA IN CORPORE SANO” (“Minte sănătoasă în corp sănătos”); bolile ne handicapează, frânându-ne dezvoltarea sau ascensiunea spirituală şi concentrându-ne uneori foarte eficient realizarea aspiraţiilor şi idealurilor noastre înalte. De fapt, orice boală trădează un anumit dezechilibru în fiinţă. Cunoaşterea mecanismelor prin care sănătatea noastră se poate deregla, ne permite să învăţăm şi să folosim nenumărate metode pentru a o restabili. La fel cum un bun meşteşugar lucrează cu instrumente foarte bune, şi noi trebuie să ne ameliorăm starea principalului nostru instrument: corpul. Redobândindu-ne sau păstrându-ne nealterată starea de sănătate, eliberăm forţele binefăcătoare care erau ascunse în noi înşine, putând de acum înainte să folosim inteligent aceste forţe pentru realizarea ideilor noastre creatoare.

Instrumentul este deci corpul, iar o piesă esenţială a acestuia este ficatul, care îndeplineşte atât funcţia de “gară de triaj” cât şi cele de centru distribuitor, uzină chimică şi centru anti-otrăvuri în organismul nostru. Trebuie deci să-l protejăm cu deosebită grijă şi să reţinem foarte bine următoarele 10 precepte de aur care, dacă vor fi cu adevărat respectate, ne vom menţine mereu ficatul într-o condiţie excelentă:

1) Nu ne vom obosi niciodată ficatul aducându-i o alimentaţie plină de deşeuri şi toxine;

2) Nu ne vom otrăvi ficatul lipsindu-l de alimentele bogate în celuloză, care accelerează evacuarea deşeurilor;

3) Nu ne vom deteriora sau agresa niciodată ficatul cu alcool sau cu tutun;

4) Nu ne vom slăbi puterea de apărare a ficatului consumând numai alimente acide şi azotate;

5) Nu ne vom distruge ficatul cu alimente denaturate sau printr-un abuz de medicamente chimice;

6) Nu ne vom surmena niciodată ficatul printr-un exces de hrană;

7) Nu vom cere niciodată ficatului eforturi suplimentare administrându-i alimente greu digerabile;

8) Nu ne vom usca ficatul printr-o circulaţie sanguină deficitară care nu-i aduce sânge proaspăt;

9) Nu ne vom sufoca niciodată ficatul privându-l de oxigen;

10) Nu ne vom congestiona niciodată ficatul refuzându-i o dietă hidrică, care i-ar permite să respire şi să se odihnească.

Castravetele nu este numai leguma potrivită pentru salate şi mâncărurile uşoare de vară. Această legumă are proprietăţi uimitoare care te pot scăpa din situaţii jenante în viaţa cotidiană. Iată mai jos câteva lucruri interesante despre castravete:

1. Castraveţii sunt legume care conţin majoritatea vitaminelor de care ai nevoie într-o zi. Un singur castravete conţine vitaminele B1, B2, B3, B5, B6, acid folic, vitamina C, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc.

2. Te simţi obosit după-amiaza? Uită de cafea sau de alte băuturi energizante şi mănâncă un castravete. Castraveţii sunt o bună sursă de vitamina B şi carbohidraţi, care îţi vor reda energia de care ai nevoie până la finalul zilei.

3. Te-ai săturat de aburul de pe oglinda din baie care apare de fiecare dată când te speli? Atunci încearcă să freci oglinda cu o felie de castravete. Acesta nu numai că va elimina foarte repede aburul, dar va oferi băii tale o aromă proaspătă de spa.

4. Melcii dau târcoale grădinii tale şi fac ravagii printre răsadurile tale? Atunci pune într-o farfurie de tablă câteva felii de castravete şi grădina ta va scăpa întreg sezonul de dăunătorii nepoftiţi. Chimicalele din castravete reacţionează cu aluminiul farfuriei şi emană un miros imperceptibil pentru oameni, dar care este neplăcut pentru dăunătorii care vor elibera zona.

5. Vrei să elimini celulita într-un mod cât mai rapid, înainte de a merge la piscină sau la plajă? Ei bine, tot castravetele te va salva. Freacă câteva felii pe zonele problemă şi în câteva minute pielea ta va arăta mult mai bine. Substanţele din castravete au un efect pozitiv asupra colagenului din piele, care va face ca pielea şi tenul tău să fie mai ferm şi mai compact. Astfel vei reduce semnele vizibile de celulită şi chiar ridurile.

6. Vrei să eviţi mahmureala sau durerile de cap? Mănâncă o bucată de castravete înainte de culcare şi te vei trezi proaspăt şi fără dureri. Castraveţii conţin suficiente cantităţi de zahăr şi vitamina B, care vor înlocui pierderea nutrienţilor din corp, în momentele intense. Cu un singur castravete vei menţine echilibrul nutrienţilor din corpul tău şi vei evita durerile de cap, cât şi mahmureala.

7. Eşti la cura de slăbire şi simţi că foamea îţi dă târcoale? Consumă câteva felii de castravete. Aceştia au fost folosiţi timp de secole de către exploratorii europeni pentru mese mici, care să le ofere nutrienţii de care au nevoie şi să prevină apariţia înfometării.

8. Ai o întâlnire importantă, însă ai realizat că nu ai timp să îţi cureţi pantofii? Atunci freacă o felie de castravete proaspăt pe pantofi. Chimicalele din această legumă îţi vor face pantofii să strălucească şi vei ţine la distanţă şi apa.

9. Dacă ai probleme cu scârţâitul balamalelor de la uşi, aplică puţin suc de castravete pe zona cu probleme. Vei vedea că scârţâitul va dispărea.

10. Eşti stresat? Nu ai timp pentru câteva momente de relaxare? Taie un castravete în mai multe felii, pe care le pui într-o oală cu apă fierbinte. Substanţele din acesta vor reacţiona cu apa fierbinte şi vor emana o aromă proaspătă şi relaxantă. Ştiinţific este demonstrat că această aromă reduce stresul mămicilor şi celor care se pregătesc pentru examene.

11. Tocmai ai mâncat în pauza de masă de la serviciu şi nu ai gumă de mestecat sau bomboane mentolate? Ţine apăsat o felie de castravete în gură. Chimicalele din această legumă vor elimina bacteriile care sunt responsabile de mirosul neplăcut.

12. Cauţi o soluţie “verde” pentru a curăţa robineţii, chiuvetele sau alte obiecte din oţel? Freacă obiectele respective cu o felie de castravete. Nu numai că robineţii şi chiuvetele tale vor luci de curăţenie, dar astfel nu îţi vei distruge degetele şi unghiile cu substanţe toxice.

13. Ai scris ceva cu stiloul sau cu pixul şi ai făcut o greşeală? Cu coaja unui castravete şterge încet greşeala de scris. Aceeaşi metodă o poţi folosi şi pentru creioane sau markere.

Miraculoasa reţetă cu ORZ

Vă prezint cea mai tare reţetă de suc natural, o reţetă care poate să salveze vieţi, să ajute în lupta împotriva bolii şi să dea satisfacţie gusturilor atunci când vă arde buza după “răcoritoare”.

Dintre toate cerealele lăsate omului de Dumnezeu, orzul s-a dovedit a fi cel mai bun în curele de tratare şi regenerare. Ce este de fapt sucul de orz? Un amestec natural şi puternic de vitamine, minerale şi enzime, hormoni naturali şi clorofilă. Pentru ca aceste substanţe să fie prezente în cantitate maximă, trebuie să recoltăm firele verzi la 2-3 centimetri de la rădăcină. În cazul unor cure mai lungi, se recomandă cultivarea orzului în ghivece, la domiciliu. Seminţele de orz se ţin la înmuiat în apă vreme de 24 de ore, după care se pun în pământ la 1 cm adâncime şi se stropesc regulat (zilnic). Într-o săptămână, vor apărea firele de orz. După 10 zile, aveţi orz la dimensiunea optimă pentru tratament.

Ce facem mai departe?

Sucul de orz verde se poate obţine prin trei metode simple: cu maşina de tocat carne, cu storcătorul de fructe sau în mixer. Pasta obţinută se strecoară prin tifon şi se bea doar lichidul limpede, de culoare verde. Este recomandat ca sucul să fie consumat imediat după preparare. Atenţie mare: termenul său de valabilitate nu depăşeşte 6 ore. Sucul se bea diluat: la o treime de pahar de suc de orz se adaugă două treimi de apă sau de suc proaspăt de legume.

Schema de tratament este simplă:

Doza zilnică este de câte un pahar de suc diluat, băut de două-trei ori pe zi, pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de masă. Pentru o cură de întreţinere sunt suficiente două săptămâni de tratament, în timp ce pentru tratarea unor boli cronice este necesar ca o cură să dureze minimum o lună. Un caz aparte îl constituie bolile tumorale, benigne şi maligne, în care această cură are efecte maxime, dacă este ţinută trei luni.

Vreţi să ştiţi lista bolilor pe care le ţineţi departe sau le învingeţi cu suc natural de orz? Notaţi-vă:

Anorexie, anemie, stomatite, afecţiuni oculare, gastrite, ulcer, cancer, colite, pancreatite, afecţiuni hepatice, constipaţie, arteroscleroză cerebrală, infarct miocardic, hipertensiune, hipotensiune, astm bronşic, gripe, viroze pulmonare, TBC pulmonar, rinite alergice, dereglări hormonale, diabet, obezitate, retard psiho-motor, neurastenie, insomnie, schizofrenie, epilepsie, nevralgie de trigemen, nevralgie facială, reumatism articular acut, lombosciatică, artrite, acnee, dermatite, eczeme, ulcere varicoase, tromboflebite, hemoroizi, fracturi, varice, avitaminoze, alopecie, sterilitate şi… mare atenţie domnilor: impotenţă sexuală. În cancer şi tumori benigne, sucul de orz verde inhibă, prin mecanisme încă necunoscute, procesul formării şi proliferării formaţiunilor tumorale.

Pentru a înţelege cât este de importantă reţeta pe care am primit-o şi pe care v-o prezint, trebuie să ştiţi că orzul conţine:

– de 250 de ori mai multă vitamina A decât salata verde

– de 25 de ori mai mult potasiu decât bananele

– de 11 ori mai mult calciu decât laptele

– de 11 ori mai mult fier decât ţelina

– de 7 ori mai multă vitamina C decât portocalele

– de 10 ori mai multă vitamina B1 decât spanacul

– de 23 de ori mai multă biotină decât laptele.

Acum faceţi ce vreţi, treceţi pe sucul de orz sau rămâneţi pe “răcoritoarele” de la raft!!!

Fiecare meserie are secretul ei, iar medicii nu fac excepţie.

Secretele de sănătate ale medicilor.

Medicul de familie:

* Ai grijă cu antibioticele! ” Dacă iei antibiotic pentru toate bolile, sistemul imunitar nu se va dezvolta corespunzător şi nu va mai putea apăra în viitor organismul de diverse infecţii. Dacă vorbim despre o infecţie minoră, de obicei aceasta trece de la sine, fără ajutor medicamentos. Vor avea grijă anticorpii de ea. Antibioticele se utilizează doar în cazul unor infecţii grave, precum pneumonia, de care organismul scapă mai greu de unul singur”, spune dr. Clair Rushton, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Regatul Unit.

Dermatologul:

* Vitamina D îţi protejează pielea. “Vitamina D este esenţială pentru sănătatea pielii. În plus o va menţine mai mult timp tânără. Tot ce trebuie să faceţi este să o protejaţi cu o cremă împotriva ultravioletelor şi să luaţi Vitamina D. Rugaţi medicul de familie să vă prescrie doza zilnică necesară”, spune dr. Nick Lowe, consultant dermatologic la Clinica Cranley din Londra.

Oncologul:

* Ai grijă la greutate! “Majoritatea oamenilor ştiu că surplusul de greutate sporeşte riscul de boli cardio-vasculare sau diabet, însă grăsimea poate fi şi un factor declanşator al cancerului (la sân, la colon, la uter, la pancreas, la esofag, la rinichi, la vezica biliară), întrucât ţesuturile grase produc mai mulţi hormoni care cresc riscul apariţiei cancerului”, spune dr. Jodie Moffat, de la Institutul de cercetări oncologice din Marea Britanie.

Ginecologul:

* Fă-ţi testul Papanicolau până în 25 de ani. “Femeile active din punct de vedere sexual trebuie să-şi facă prima dată testul Papanicolau până să împlinească 25 de ani. Foarte multe cazuri de cancer în zona genitală pot fi evitate dacă se depistează din vreme vreo problemă”, susţine Paul Carter, consultant ginecolog la Spitalul St. George, din Londra.

Nutriţionistul:

* Mănâncă ciocolată în fiecare zi, ca să fii fericit. “Ciocolata face foarte bine sănătăţii mentale. Conţine serotonină şi feniletilamine, două substanţe cu un rol determinant în crearea unei bune dispoziţii. Acestea se găsesc în mod natural în creier şi sunt eliberate în momentul în care suntem fericiţi sau îndrăgostiţi. Vestea bună e că nici nu trebuie consumată foarte multă, sunt suficiente 30 de grame de ciocolată neagră (70%)”, spune dr. Amanda Ellwood, nutriţionist la Asociaţia britanică de nutriţie.

Psihologul:

* Îmbrăţişază-te în fiecare zi! “Deşi mulţi nu cred, starea emoţională contribuie din plin la starea de sănătate a întregului organism. Pentru a preîntâmpina depresia şi a avea o dispoziţie excelentă în fiecare zi, nu trebuie să apelaţi la cine ştie ce tratamente medicamentoase. E suficientă o singură îmbrăţişare. Contactul fizic este foarte important pentru menţinerea unei stări de bine”, spune Jones, psiholog şi lector la The Open University din Marea Britanie.

Fizioterapeutul:

* Omega 3 şi 6 îmbunătăţesc sănătatea. Omega 3 şi 6 nu fac bine numai creierului, ci întregului organism, pentru că au efect antiinflamator. Pentru a vă asigura aportul zilnic necesar trebuie să consumaţi cel puţin de două ori pe săptămână ulei de peşte şi să includeţi în dietă, nuci şi ouă.

Chirurgul ortoped:

* Poartă pantofi cu toc. “Vă vine să credeţi sau nu, pentru unele afecţiuni precum durerile de gambă sau tendoanele, tocurile înalte sunt remediul. Daţi uitării miturile că tocurile fac rău picioarelor. În general, problemele legate de talpa piciorului sau glezne sunt ereditare şi n-au nici o legătură cu ce încălţări purtaţi”, spune Ioan Tudor Jones, chirurg ortoped şi consultant traumatolog la Clinica de chirurgie ortopedică a spitalului Lister din Londra.

ORL-istul:

* Nu băga niciodată în ureche ceva mai mic decât cotul. “Sună ciudat, dar e o regulă generală. Problemele apar foarte frecvent pentru că oamenii au obiceiul să-şi bage în ureche tot felul de chestii pentru a-şi curăţa ceara (de la beţigaşe, la creion)”.

Împrieteniţi-vă cu SFECLA ROŞIE! Este o garanţie de sănătate pe termen lung. Puţină istorie:

Legumă banală în zilele noastre, sfecla roşie, are un trecut glorios. Descoperită în urmă cu aproape patru milenii, cultivată în Iran, Babilon şi Assiria, pentru gustul plăcut al frunzelor ei, la scurtă vreme a fost rândul rădăcinilor să facă furori, mai ales în ţările arabe, unde a devenit şi marfă de export.

Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia Antică şi Roma, cu desagii încărcaţi cu mărfuri, dar şi cu sfeclă. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea rămasă se vindea cu succes.

În Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Când se certau soţii, deasupra uşilor de la intrare se agăţa o cunună împletită din frunze de sfeclă.

În Roma, atitudinea faţă de sfeclă era mai degrabă respectuoasă, ea fiind considerată o legumă de lux care nu trebuia să lipsească de pe masă. De aceea imperatorul Tiberius le-a şi impus germanilor cuceriţi de romani să plătească tributul în sfeclă.

În România, sfecla a ajuns în secolul IX, iniţial în zona Mării Negre, odată cu ridicarea cetăţilor greceşti, luând apoi drumul Rusiei. În secolul X, călugării ruşi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltică, preparând din ea ciorbe şi un borş delicios, în vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regulă împreună cu varza şi fructe de pădure. Deseori, se spune cu o doză de invidie, că strămoşii erau mult mai sănătoşi decât noi, datorită alimentaţiei simple şi cât se poate de naturale. Este adevărat!

Bătrânii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Stricteţea alimentară din zilele de post îi scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La ţară se ţinea post negru obligatoriu, miercuri şi vineri. În seara zilei de marţi, se bea ceai din plante şi apa în care s-a fiert sfecla. Toată ziua de miercuri, de la răsăritul şi până la apusul soarelui, nu se mânca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagină, sunătoare, muşeţel, roiniţă sau urzică) şi se mâncau câteva sfecle coapte la cuptor, asezonate cu leuştean şi usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea sătenilor să rămână activi şi cu mintea limpede, până după 90 de ani.

Poate vom descoperi şi noi secretele sănătăţii perfecte şi a longevităţii, dacă vom acorda respect şi atenţie nemărginitei experienţe şi înţelepciuni populare.

Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca rădăcina

Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine şi microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug şi nu se dezactivează în procesul de prelucrare termică. Folosirea ei în alimentaţie are, pe lângă virtuţi culinare, şi virtuţi medicale de prevenire a bolilor de sânge, deoarece întrece toate legumele (în afară de usturoi) prin conţinutul de fier.

Asimilarea fierului este favorizată de vitamina C, prezentă în toate părţile plantei. În structura rădăcinii de sfeclă este prezent şi cuprul. Lipsa de cupru în alimentaţie provoacă încărunţirea precoce a părului, îngreunează procesul de consolidare a fracturilor, provoacă dereglări în activitatea pancreasului. Alt element important este zincul, prezent în cantităţi foarte mari. Datorită prezenţei lui în alimentaţie, funcţionează bine organele de reproducere, se previne apariţia coşurilor, a furunculozei, căderea părului. Lipsa de zinc afectează vederea, poate provoca infarctul miocardic.

Sfecla conţine şi o cantitate mare de mangan, care apără ficatul de distrofie adipoasă (lipidoză), scade nivelul de zahăr în sânge, ajută în lupta cu scleroza şi elimină surplusul de apă în organism. Sfecla conţine şi iod, care favorizează metabolismul, fiindu-le extrem de prielnică persoanelor cu obezitate şi care suferă de inhibarea funcţiilor tiroidei. De nepreţuit este rolul iodului şi în blocarea cancerului şi încetinirea îmbătrânirii. Celuloza din sfeclă scoate din organism toxinele, îmbunătăţeşte funcţionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil în tratarea obezităţii şi constipaţiei. Medicina populară foloseşte toate componentele sfeclei, atât tuberculii cât şi frunzele.

TRATAMENTE INTERNE

* Alcoolism. Complexul de metode folosite în vindecarea alcoolismului prevede şi îmbogăţirea organismului cu săruri şi potasiu, vitamine şi alte substanţe care ajută la reducerea tendinţei irezistibile de a consuma alcool. Cu 30 de minute înainte de masă, se beau 100 ml de suc de sfeclă, iar în timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consumă salată de sfeclă rasă, fiartă sau coaptă la cuptor.

* Amigdalita. În medicina populară, se folosesc mai multe preparate din sfeclă, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargară, se foloseşte apa călduţă în care s-au fiert frunzele sau rădăcina de sfeclă. O altă metodă: se dă pe răzătoare sfecla crudă, se umple un borcănel de 700 ml, se adaugă 2-3 linguri de oţet şi se lasă la macerat 3 ore, amestecând periodic. Se stoarce sucul şi se adaugă puţină miere de albine. Se face gargară la fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecării, în pauze, între gargare, se mestecă încet o felie de sfeclă crudă.

* Anemie. Conţinutul bogat în fier favorizează ridicarea nivelului de hemoglobină în sânge. Se recomandă consumul zilnic al sfeclei în stare crudă, fiartă sau murată. De 2-3 ori pe zi, se mănâncă 150 g de salată din sfeclă, morcovi şi ridiche neagră crude, date prin răzătoare, amestecate cu suc de lămâie sau smântână.

Substanţele vitale din sfeclă nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil să fie consumată crudă)

* Bronşita cronică. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfeclă, se amestecă cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin roşu de casă, un pahar de suc de morcov şi 1 kg de piersici curăţate de sâmburi şi tăiate felii. Se pune totul într-un borcan de sticlă, care se introduce într-un vas cu apă călduţă. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi după primul clocot. Pe parcurs, se amestecă cu o lingură de lemn sterilizată. Se păstrează în frigider. Se beau câte 75 g dimineaţa, pe nemâncate, după care se mănâncă o bucăţică de unt. Doza obţinută este pentru o singură persoană. Ajută şi la vindecarea diferitelor afecţiuni ale aparatului respirator, provocate de răceală, dar şi pentru profilaxia lor.

* Constipaţie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie (fibrilaţie auriculară)

Se pun la fiert 5 l de apă de izvor, şi când dă în clocot se adaugă 500-700 g de sfeclă tocată şi se ia de pe foc. Se infulează 3 ore, apoi se strecoară. Se amestecă cu 150 g de zahăr şi o linguriţă de drojdie uscată şi se pune într-un loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai în caz de renunţare categorică la băuturile alcoolice, inclusiv berea. După 2-3 pahare de vin sau bere, bolile ocupă din nou poziţiile căştigate şi tratamentul trebuie început de la zero). Împreună cu sfecla, în apă puteţi să adăugaţi şi plante medicinale pentru afecţiunile de care suferiţi, de exemplu: mătase de porumb, păducel, flori de castan etc. După stoarcerea lichidului, din sfecla rămasă se modelează biluţe de mărimea corcoduşelor şi se păstrează în frigider sau în congelator (dacă sunt mai multe). Dimineaţa, pe nemâncate, se beau 300 ml de suc fermentat de sfeclă. Dacă după 30-45 de minute apare senzaţia de foame, se mestecă încet şi se înghite câte o biluţă de sfeclă. Procedeul se repetă ori de câte ori apare senzaţia de foame. Dacă ea nu dispare după consumul a 7-10 biluţe de sfeclă, se consumă şi alte alimente.

* Curăţarea organismului de metale grele şi radioactive, dizolvarea plăcilor aterosclerotice din vasele sanguine. Se prepară un amestec din cantităţi egale de sucuri din sfeclă, morcov şi ridiche neagră. Amestecul se toarnă în sticle de culoare închisă şi se ţine 3 ore în cuptorul încălzit slab. Se bea de trei ori pe zi câte o lingură, între mese.

* Curăţirea sângelui, întărirea imunităţii. 500 g de sfeclă şi 500 g de morcov se taie mărunt. Peste legume se toarnă apă clocotită cât să le acopere (cu 2 degete) şi se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Când legumele sunt fierte, se adaugă câte o cană de stafide şi caise uscate şi se lasă să mai fiarbă 5 minute. După răcire, preparatul se amestecă cu 2 linguri de miere de albine şi se lasă pentru 12 ore la răcoare. Se consumă de trei ori pe zi, câte 100-150 g, timp de o lună. Preparatul ajută şi la restabilirea forţelor organismului slăbit după o boală grea.

* Depuneri de colesterol, constipaţie. Trei litri de apă rece se toarnă peste 1 kg de sfeclă tăiată mărunt. Se adaugă 6-8 crenguţe de urzică sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimbă zilnic. Componentele se pun în cămară, într-un borcan. Se bea câte un pahar, de trei ori pe zi.

* Dezintoxicare – un pahar de frunze de sfeclă tocate se amestecă cu un pahar de zahăr şi 3 litri de zer. Amestecul se pune la fermentat în loc cald, ferit de lunină, acoperit cu 3 straturi de tifon. După două săptămâni se strecoară. Se beau câte unul, apoi câte două pahare pe zi.

* Disbacterioză.  Flora intestinală se restabileşte cel mai rapid dacă se consumă sfeclă marinată. Modul de preparare: sfecla spălată bine se fierbe, se răceşte, se curăţă de coajă şi se taie felii subţiri. Înainte de a pune feliile în borcan, sfecla se cântăreşte. Pentru un kilogram de sfeclă este nevoie de 1 litru de apă, 2 pahare de oţet de mere, câte o linguriţă de sare şi zahăr, 10 boabe de piper negru, 6 cuişoare şi 2 foi de dafin. Marinata se aduce până la punctul de fierbere şi se ţine pe foc slab, 3-5 minute. Oţetul se adaugă după răcire. Marinata se toarnă în borcan peste feliile de sfeclă. Se păstrează la rece…

* Gripa, răceala. Se amestecă 300 g suc de sfeclă cu 200 g suc de roşii, cu sucul dintr-o lămâie, 5 linguri suc de ceapă, 4 crenguţe de mentă, sare, zahăr şi piper negru măcinat (după gust). După două ore, se scoate menta şi se beau câte 50 ml suc cu înghiţituri mici, între mesele principale.

* Hipertensiune. În medicina populară găsim foarte multe reţete pentru reglarea tensiunii, în care ingredientul principal este sfecla. Se amestecă în părţi egale suc de sfeclă cu miere de albine şi se beau câte 2 linguri de trei ori pe zi. În loc de miere, puteţi să-l amestecaţi cu suc de păducel.

* Hipertensiune cu dureri de cap şi edem al picioarelor. Se storc 300 ml suc de sfeclă, se amestecă cu sucul dintr-o lămâie, 1,5 l de apă şi 300 g de zahăr sau miere de albine. Se ţin ingredientele într-un borcan de 3 l, acoperit cu tifon, într-un loc cald, pentru fermentaţie. Lichidul (gen şampanie) nu se păstrează la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, câte 100-150 ml. Reglează tensiunea arterială, dispar durerile de cap şi vâjâiturile.

* Litiaza renală. Se taie în felii subţiri 3-4 sfecle de mărime medie, curăţate de de coajă. Se pun într-un borcan de trei litri. Se toarnă deasupra apă rece de izvor, în aşa fel ca să rămână un loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasă la temperatura camerei, amestecând conţinutul zilnic, cu o lingură de lemn, apoi lichidul se strecoară în alt vas şi se păstrează în frigider. Preparatul se bea fără restricţii. Între timp, se prepară o altă porţie de băutură. În 5-6 luni, în afară de curăţarea rinichilor de nisip, este posibilă şi îmbunătăţirea digestiei şi reglarea tensiunii arteriale.

* Menopauza. Deseori, în perioada climaterică apar diferite dereglări, mai ales menstruaţii abundente, când se pierd cantităţi mari de fier. Se bea suc de sfeclă în porţii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.

* Pietre în colecist… Ca să eliminaţi pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseşte şi siropul de sfeclă. Un kilogram de sfeclă tăiată felii subţiri se fierbe în 2 litri de apă, până se obţine un sirop concentrat. Se beau câte 150 ml de patru ori pe zi, cu 40 de minute înainte de masă.

TRATAMENTE EXTERNE

* Guturai. Se pun în nas picături de suc de sfeclă. Pentru cei mici, sucul se amestecă cu apă fiartă şi răcită, ca să nu-i usture tare.

* Lichen, eczeme, arsuri. Se aplică terciul din sfeclă timp de 4-7 zile. Cataplasma se schimbă de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica şi frunzele de sfeclă strivite în palme.

* Limfostază (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor necesită un complex întreg de tratamente, printre care şi comprese cu celuloză din sfecla rămasă după stoarcerea sucului. În acelaşi timp, se bea şi infuzie de frunze de patlagină. O lingură de frunze se infuzează în 250 ml apă fierbinte, până la răcire. Se împarte în 2 doze şi se bea dimineaţa şi seara, cu 30 de minute înainte de masă.

* Mastopatie. Terciul din sfecla tocată, pus într-un tifon, se aplică pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute. În acelaşi timp se beau câte 50 ml de suc, de două ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă, timp de 25 de zile.

* Paradontoza. Se rade sfecla pe răzătoare mică. Terciul obţinut se aplică pe gingiile bolnave şi se ţine 25-30 de minute. Îmbunătăţirea se observă peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat câteva săptămâni (în funcţie de vechimea afecţiunilor).

Test de sănătate cu suc de sfeclă

Medicina populară foloseşte toate componentele sfeclei. Sfecla conţine multe substanţe benefice (betanina, săruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic în celulele ficatului şi a întăririi pereţilor vasculari.

De regulă, se ştie că sucurile de legume se beau imediat după cea au fost stoarse. Nu e şi cazul sucului de sfeclă, care nu se bea imediat, ci trebuie lăsat 2-3 ore ca să se evaporeze unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stări de greaţă etc.).

Cu ajutorul sucului de sfeclă ne putem testa starea de sănătate, făcând un exerciţiu simplu. Se beau 100 ml suc de sfeclă şi se amestecă o salată de sfeclă crudă, dată prin răzătoare fină. Se urmăresc schimbările de culoare a urinei. Dacă nu sunt prezente afecţiuni serioase de sănătate, culoarea nu se schimbă. Dacă sunt probleme de sănătate, urina capătă culoarea sucului de sfeclă!

Vin tonic din sfeclă

În medicina populară, se foloseşte din bătrâni o reţetă cu acţiune tonică generală, care se numeşte “7 pahare”.

Se amestecă în cantităţi egale câte 250 ml sucuri de: sfeclă, morcov, ridiche neagră, usturoi, lămâie, miere de albine şi vin roşu dulce (cabernet). Amestecul se păstrează în vase de sticlă, în frigider. Se beau câte 50 ml, de trei ori pe zi.

Cantitatea – 1750 ml – reprezintă o cură care se repetă de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 săptămâni. Preparatul se recomandă pentru revitalizarea organismului după intervenţii chirurgicale, chimioterapie şi în timpul tratamentelor de lungă durată.

SFECLA ŞI CANCERUL

Folosirea sucului de sfeclă în vindecarea bolnavilor de cancer se practică în medicina populară de mii de ani. Pigmentul din plantă este actorul principal în lupta cu cancerul.

Doza zilnică minimă de pigment se află într-un kilogram de sfeclă, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fără pauze, tot restul vieţii. Pigmentul nu este toxic, nu se descompune în procesul de prelucrare termică şi nici în procesul de digestie.

Calităţile lui terapeutice se păstrează şi după fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore. Consumul regulat de sfeclă sub orice formă normalizează VSH-ul bolnavilor, restabileşte apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiaţii. Se recomandă feluri de mâncare unde sfecla este amestecată cu fulgi de ovăz, hrean, banană sau lapte prins.

În Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor să consume zilnic câte 250 g de sfeclă crudă, dată pe răzătoare fină, în 3-4 reprize. Dacă sfecla crudă nu este acceptată de organismul bolnavului, ea se înlocuieşte cu 300 ml de suc.

După trei săptămâni de administrare, bolnavilor li se îmbunătăţesc analizele de sânge şi starea generală de sănătate. Persoanelor cu cancer mamar şi de piele li se aplică, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfeclă, pentru micşorarea locului afectat.

Elena Josan

REŢETA “VINULUI PENTRU INIMĂ”

10 tulpini proaspete de pătrunjel cu frunze cu tot se pun într-un litru de vin natural, curat, la care se adaugă 1-2 linguri de oţet curat de vin.

Se lasă totul să fiarbă 10 minute la foc mic (Atenţie, face spumă!).

După aceea se mai adaugă 300 grame de miere pură de albine şi se lasă încă 4 minute să fiarbă uşor.

Vinul fierbinte se filtrează şi se trage cât este fierbinte în sticle care au fost clătite cu puţin alcool tare. Se astupă bine!

Depunerile care se formează nu dăunează şi pot fi băute şi ele fără probleme.

La această reţetă aş dori să adaug că fiecare în parte poate decide dacă să fiarbă mierea sau nu.

Dr. Gottfried Hertzka afirmă:

“Este totuna ce vin iei, că e roşu sau e alb. Numai să fie natural… Numai să respectaţi ordinea: mierea se adaugă abia după primul fiert şi trebuie să fiarbă cu restul. Nu-ţi fie teamă de fierbere… Fierbe-ţi liniştit vinul cu pătrunjel – miere pentru inimă!”

Mai încolo, Dr. Gottfried Hertzka explică:

“Dacă se întâmplă odată să-ţi simţi inima, ia una, două sau chiar trei linguri pline pe zi şi orice înţepături la inimă (din cauza schimbării vremii sau după emoţii) dispar”. nu trebuie în nici un caz să fii îngust în vederi şi speriat, fiindcă nu poţi să faci nici un rău cu acest vin. Dar nu numai în cazul durerilor cardiace incipiente, ci şi în adevărata insuficienţă cardiacă şi alte boli cardiace te vei ajuta adesea în mod considerabil cu acest vin de pătrunjel – miere pentru inimă, poate chiar te vei însănătoşi odată”.

Pe data de 21 ianuarie 1980 am primit o scrisoare de la o doamnă din landul Salzburg, scrisoare pe care aş dori s-o redau aici:

“Vă comunic că mi-am preparat vinul pentru inimă şi că am obţinut rezultate uimitoare. Am fost operată acum zece ani. Mi s-a spus că am o insuficienţă cardiacă şi deci voi avea întotdeauna dureri. N-aveau cum să mi le ia. Asta însemna deci că trebuia să mă învăţ cu această idee. Dar datorită vinului pentru inimă, durerile mele au dispărut după două luni de tratament. Nu mă mai simt nici slăbită.”

Preluat de pe http://www.sanatate.go.ro/.

Reţeta vinului pentru inimă a dat rezultate excelente în toate insuficienţele cardiace şi bolile adevărate de inimă şi ocupă, după cum explica Dr. Gottfried Hertzka, un spaţiu larg în cadrul practicii sale medicale zilnice. Eu însămi am dat această reţetă de câteva ori mai departe şi reuşita a fost surprinzător de bună. Şi în anghina pectorală vinul pentru inimă a produs o ameliorare simţitoare.

Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală.

Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare.

Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă.

Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune va iradia atât de multă iubire către întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belşug. Cum dăruieşti, aşa primeşti.

Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior.Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa.Să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând oferim libertate. Să alegi calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp. Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru nu vă va ierta vouă greşelile.

Adevărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scăzut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustrări, a reprimării dragostei faţă de oameni. Omul trebuie să înceteze să mai poarte supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea.

Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel care le-a produs.

O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine. De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi.

Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente etc. se întorc la noi, producând efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea, oricând aveţi gânduri negative despre o persoană, să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei.

Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru. Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om.

Imaginaţia are puterea de a crea realitatea. Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat.

Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie completă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia.

Principala informaţie ereditară se transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi, de aceea, trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează activ pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câmpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului.

O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionează asupra copilului care se va naşte supărăcios sau pot apărea tulburări ale vederii sau auzului.

Dacă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrânge neîntârziat asupra copilului. Să nu uitaţi că atunci când ucideţi iubirea înfăptuiţi o crimă.

Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina diferite neplăceri în viaţă, atât celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Supărarea copilului pe părinţii săi, a părinţilor pe copii creiază ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave.

Pentru ca să se nască un copil armonios, bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.

În timpul sarcinii femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască sentimente negative. Ele trebuie să accepte cu seninătate realitatea, aşa cum este şi să nu admită părerile de rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul.

Femeile gravide să nu vizioneze filme care răspândesc violenţa, întrucât agresivitatea lor subconştientă devine necontrolabilă, cu efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. De aceea oamenii adulţi şi copiii ar trebui ar trebui să vizioneze numai opere de artă, al căror nivel de agresiune subconştientă este negativ.

Naşterea cu picioarele înainte şi prin cezariană reprezintă o trufie ridicată a mamei copilului. Naşterea prematură înseamnă umilirea mândriei. Copiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar aceasta înseamnă aceeaşi blocare a mândriei.

Când părinţii aleg numele copilului acesta se fixează în karma copilului şi îi influenţează structurile câmpului. Numele se întipăreşte în câmpul bioenergetic şi depinde de karma celui al cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu întâmplător, copilului i se dau nume de sfinţi. Karma luminoasă, pură a sfinţilor se unea cu karma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui. Dându-i copilului numele unei rude riscăm, deoarece greşelile şi viciile sale va trebui să le ispăşească cel care a luat o dată cu numele şi o parte din karma, adică copilul.

O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. Pentru uciderea iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fiica şi nepoata, adică urmaşii ei.

În cazul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur – vinovatul, în cazul lovirii bioenergetice întrucât omul este la nivelul biocâmpurilor, într-o conexiune directă cu rudele sale, cu copiii săi, lovitura traversează întregul lanţ de rudenie. Şi, ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia.

O femeie şi-a sfătuit prietena să facă avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorteze. Această dorinţă exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor pentru care omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa.

O femeie şi-a abandonat copilul la spital. Prin aceasta ea a săvârşit o crimă atât de mare încât nimeni n-o poate absolvi de pedeapsă. Dragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, exprimată prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, nemaivorbind de avort, în special în fazele înaintate, renegarea omului iubit şi nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar şi cu gândul, poate duce la urmări din cele mai grave.

Sub nici un motiv să nu spui unui copil: eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc. fiindcă aceasta creează în el cusurul ce i se reproşează.

Mama care spune copilului: uite, dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înveţi bine îţi cumpăr cutare lucru face din copilul său un sclav al cărui stăpân va fi lucrul promis. Dacă părintele îndeplineşte toate capriciile copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se transformă într-un tiran şi poate muri. Dacă copilul este ocrotit în permanenţă el se va deprinde a nu se mai păzi singur şi în acest mod îşi va pregăti primejdii în viitor. Mamele care se sacrifică până la umilinţă pentru binele copiilor lor sfârşesc într-o mare amărăciune. La fel şi copii, de a căror naştere părinţii nu s-au bucurat, sunt profund nenorociţi, întrucât trăiesc într-un chin spiritual.

Copiii trataţi cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea în părinţii lor adevăraţi duşmani, când aceştia întrebuinţează continuu pedepse şi ameninţări.

Egoismul, cruzimea, închid canalele energetice de legătură cu Dumnezeu şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară întreţinerii vieţii. În această situaţie el este nevoit să ia energia de la alţi oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi. Copiii încep să fie bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte probleme.

Când simţiţi că cineva vă fură energia, rugaţi-vă ca aceluia să-i fie dăruită iubire divină şi energia care-l va schimba, îi va purifica sufletul şi-l va uni cu Dumnezeu. Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar ea, la rândul ei, permiţând să fie exploatată din toate punctele de vedere. În acest mod străzile se umplu în permanenţă de copii neajutoraţi, incapabili de a se îngriji pe ei însăşi.

Să mulţumeşti părinţilor pentru ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi ţie îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi mâine.

Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oameni insensibili la nevoile altora.

O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială. Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţa. Contactele cu ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă. Prin gândurile voastre puteţi să schimbaţi un egoist făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibraţii de generozitate şi bunăvoinţă.

Dispreţul faţă de noi şi profunda nemulţumire faţă de sine constituie o agresiune faţă de Dumnezeu.

Dispreţul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea faţă de un alt om. Orice ticăloşie ar comite un om împotriva noastră, noi nu avem dreptul să respingem iubirea faţă de el.

Bărbatul care dispreţuieşte femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite boli şi îmbătrâneşte mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbaţi atitudinea faţă de femei şi faţă de situaţiile legate de ele.

Trufia şi dispreţul faţă de oameni generează lipsa voinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii. Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o urăşti.

Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului. Acesta începe de la cap. De aceea se blochează biocâmpul în regiunea capului. În curând, dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.

Nimeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte. Zgârcenia şi economia aduc boală şi dezastre.

“Dacă nu ştii să alegi în viaţă, devii victima împrejurărilor”MEDICINA HOLISTICĂ sau, pentru cine nu ştie, decodarea unor texte biblice pe înţelesul tuturor

Frica micşorează diametrul vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzează boli organice, cum ar fi boala coronariană (ischemia), hepatita, impotenţa şi frigiditatea sexuală, boli de piele, nevroze şi psihoze.

Gelozia de regulă provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatismele capului, diabet, inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă. Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi urmează ca purificarea sufletului tău să se înfăptuiască prin boli şi prin nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte.

Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime. Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul.

Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate.

Dependenţa naşte frică, îndoială, depresie şi supărare. Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica dorinţele omeneşti, cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere.

Orice dorinţă când se agaţă de tine devine stăpânul tău. Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complet. Astfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre, noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri.

Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia. Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie, dacă nu vă enervaţi, trufia descreşte. Deci ţânţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei.

Nu trebuie să avem în casă icoane făcute de hoţi, puşcăriaşi şi oameni preponderent negativi, pentru că energia stocată în aceste obiecte de cult ne atacă sistemul imunitar, ca şi hainele cumpărate de la second-hand, purtate de alţi oameni. Hainele, simbolul câmpului energetic, memorează şi păstrează câmpul energetic al stăpânului. De aceea nu este bine să dăruim altor persoane hainele noastre, ci să le ardem.

Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimente acasă. Ieşiţi în stradă – cu deosebire în locurile înverzite – şi plimbaţi-vă. Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi a-ţi saturat spaţiu cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă.

Dacă vorbim la telefonul mobil, în primele 30 de secunde energia organismului blochează influienţele negative, ulterior începe să cedeze lent. O convorbire telefonică ce durează mai mult de un minut se poate răsfrânge negativ asupra sănătăţii. De altfel, oricât ar părea de straniu, cel mai puternic pătimeşte nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar.

După o convorbire de trei minute are loc o deformare a câmpului în zona capului, în zona sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) şi, de asemenea, în zona primei chakre. O convorbire telefonică care depăşeşte un minut este de nedorit.

Mâncatul este un serviciu divin şi, ca atare, nu trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă apăsătoare. Mâncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu şi este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună mâncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. dacă atmosfera în care gătiţi (gândurile şi sentimentele) şi mâncaţi este tensionată.

Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcere. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.

Dacă un om fură şi înşeală pe alţii o viaţă întreagă, el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut altora. În concluzie, cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual va recolta răul fizic sau spiritual.

Ataşament înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc.). Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşăm, în acelaşi timp suferă şi cel ce se ataşează.

Dacă omul se ataşează sufleteşte de : hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustrare. În această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul. Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt.

Cu cât suntem mai ataşaţi de stabilitate cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi. Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiare şi a celor din afara familiei.

În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat, cu atât mai mult creşte dependenţa de el. Dependenţa de valorile umane ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul.

Când căsătoria este bazată numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi îndelungată. Când sentimentele slăbesc intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă. Familiile care sunt întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează mult.

Un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l consideraţi pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate şi cerinţe proprii.

Violenţa în famile vine din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Când controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de câte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă.

Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură.

O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi/femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci nu merită să rămână împreună.

Femeile din viaţa ta sunt doar începutul experienţei tale cu ele. Dacă te părăsesc ia-le aşa cum sunt şi mulţumeşte-le că te-au părăsit.

Căsătoria trebuie studiată întâi cu ochiul, apoi cu microscopul şi în sfârşit cu telescopul.

Cu cât ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrânim şi ne despărţim repede de viaţă.

Atunci când soţia este geloasă îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi posibilitatea apariţiei unor afecţiuni. Gelozia şi supărarea unei femei generează tocmai acele afecţiuni care ne scurtează viaţa, apropiind bătrâneţea.

Uneori la femeie gelozia, supărările şi pretenţiile pot fi atât de profunde încât soţul poate muri sau se poate îmbolnăvi grav.

Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că ei mutilează în primul rând sufletele copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. Pentru ca să se nască un copil armonios, bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.

Femeia geloasă îl atacă în plan subtil pe soţul său. În această situaţie soţul fie se va îmbolnăvi în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa.

Dacă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive de profunzime, atunci puteţi avea probleme cu orice animal, veţi avea alergie şi boli contactate de la ele. De asemenea, veţi putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.

Dependenţa naşte agresivitate. Iar agresivitatea produce boală. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar. Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea, atrag gelozia.

Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea. Cearta, mânia, nerăbdarea, emit în tăcere o mare forţă destructivă. Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor.

Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plângeţi, agresiunea apărută se distruge.