Diploma de prost

Un bac pentru oameni, alt bac pentru suboameni!

Asta vrea de fapt, ministra Educaţiei, Ecaterina Andronescu! Asta înseamnă de fapt “bacalaureatul profesional”. Cum s-a ajuns aici şi cine e de vină? Păi, ia să vedem:

* Existau până în 2009, şcoli profesionale. Profesionale pe bune! Unde cei săraci de minte (adică marea masă a poporului) să poată învăţa o meserie pe bune, ca să poată munci pe bune, să primească un salariu pe bune şi să trăiască la nivelul la care merita fiecare.

* Şcolile erau ieftine (gândite pentru familiile sărace) şi aveau chiar contracte cu firme din economia reală, care îi angajau pe elevi imediat după absolvire.

* Aceste şcoli profesionale au fost desfiinţate. Cine a fost idiotul care le-a desfiinţat? Păi… chiar madam Cati Andronescu, când a fost ultima oară ministru al Educaţiei. De ce le-a desfiinţat? Din două motive.

– Motivul oficial: “principiile” socialiste. Egalitatea socială. Cică toţi oamenii trebuie să fie egali: adică toţi trebuie să meargă la liceu şi după aia, toţi trebuie să meargă la facultate. Bineînţeles, o tâmpenie. Pentru că facultatea nu-i pentru toată lumea. Chiar dacă îi pui hăţuri unui bou, tot nu-l faci cal.

– Motivul neoficial: banii comuniştilor. Şpăgile. Legea dată de madam Cati, a alimentat imediat fabricile de diplome, adică facultăţile controlate chiar de politruci, indiferent că sunt de stat sau private. Şi unde profesori sunt (surpriză!) chiar politicienii, indiferent de partid.

Consecinţele desfiinţării şcolilor profesionale

1. Numărul absolvenţilor de liceu şi al studenţilor a explodat. Dar simultan, calitatea absolvenţilor s-a prăbuşit. Înainte erau doar “bacaloriaţi” analfabeţi: acum există analfabeţi cu facultăţi de relaţii publice, comunicare, studii europene, jurnalism etc. Forţa de muncă românească a fost descalificată intenţionat, exact la începutul crizei economice.

2. Până în 2009, firmele dădeau la angajare teste de limba engleză. În 2012, Asociaţia Investitorilor Străini a anunţat că firmele străine sunt obligate să dea acum teste de limba… română. Adică străinii îi testează pe români, la limba română. Iar românii pică testele!

3. În 2012, numărul absolvenţilor fără loc de muncă a depăşit 80.000. Nimeni nu angajează incompetenţi cu diplomă, indiferent dacă e recunoscută de Ministrul Educaţiei!

4. În schimb, facultăţile (indiferent, de stat sau private) s-au umplut de bani. Şpăgile date la minister pentru acreditarea universităţilor s-au îngroşat, iar salariile anumitor profesori au explodat: s-a ajuns la peste 7000 de euro pe lună (ASE Bucureşti). Cu cât livrau produse mai proaste, cu atât încasau mai mult! (Vezi Lista celor mai mari venituri ale profesorilor universitari din sistemul public)

5. Printre beneficiarii legii Andronescu se află însăşi Ecaterina Andronescu. Adică egalitate, egalitate… socialism, socialism… dar nu şi pentru socialişti!

Bacalaureat profesional, fără şcoală profesională?

Ce testează, de fapt, bacalaureatul profesional? Nimic! În nici un caz cunoştinţele profesionale: pentru că alea nu mai există. Pur şi simplu, nu se mai predau, după desfiinţarea şcolilor profesionale.

Deci dai o diplomă, care pentru angajatori este egală cu zero, şi o botezi “profesională”. Şi pretinzi ca angajatorii s-o ia în seamă (deşi ştii prea bine că firmele dispreţuiesc chiar şi diplomele de facultate, tocmai că nu sunt acoperite de cunoştiinţe reale). Cât de idiot poţi să fii?

Ce se va întâmpla în realitate, cu BAC-ul profesional?

Nimic. Firmele se vor pişa pe diplomele liceelor, aşa cum se pişă acum şi pe diplomele facultăţilor.

Da, învăţământul românesc are o mare problemă. Dar soluţia nu este “Bac-ul profesional”: o spun 59% dintre români, care s-au pronunţat împotriva acestei idei.

Care e soluţia reală?

Simplu: să recunoşti că oamenii nu sunt egali. Să-i înveţi pe bune meserie. După ce au învăţat-o, să-i testezi pe bune şi să le dai diplome de absolvire, tot pe bune. Adică să reînfiinţezi şcolile profesionale!

Iar pe diplomă să nu scrie generalităţi (“absolvent de bac profesional”, auzi tâmpenie!). Ci ceva foarte concret: chelner, frizer, electrician, mecanic, instalator. Şi orice altceva are nevoie piaţa muncii: adică firmele. Că ele plătesc bugetul Educaţiei, deci ele decid ce au nevoie. Nu un imbecil de ministru! Cine vrea să se facă specialist în studii europene, să se facă pe banii lu’ mă-sa, nu pe impozitele companiilor private!

Altfel spus, Ecaterina Andronescu a făcut în 2009 un mare căcat: iar acum trebuie să-l mănânce.

E nepoliticos să vorbeşti aşa cu o doamnă?

Păi, ia să vorbim noi politicos: dumneavoastră personal, doamnă Ecaterina Andronescu, sunteţi vinovată de trădarea intereselor României. Împreună cu colegii dumneavoastră miniştri, aţi subminat economia naţională.

În timp ce ei distrugeau firmele private cu taxe şi şpăgi, dumneavoastră le-aţi lăsat fără forţă de muncă calificată şi le-aţi distrus competitivitatea. Le-aţi lovit din toate părţile! Produsele româneşti nu se mai cumpără acum nici măcar în România, iar milioane de români au ajuns să şteargă la cur italieni bătrâni şi se prostituează prin toată Europa: că de altceva nu mai sunt în stare!

Dacă aş fi vreun conspiraţionist, aş zice că aţi făcut exact pe pofta Rusiei: dar nu sunt, deci zic că aţi fost doar hoţi şi proşti. Prăbuşirea economiei româneşti a dus la prăbuşirea nivelului de trai. Iar prăbuşirea nivelului de trai o să vă explodeze în faţă, ca o bombă: o bombă socială.

Vă amintiţi de tovarăşa Elena Ceauşescu? Vă amintiţi cum fugea şi urla de durere, când i-au intrat gloanţele în piept? Vă amintiţi cum arăta moartă în praf, cu paltonul ud de sânge? Ei bine, dânsa a făcut exact ce aţi făcut şi dumneavoastră: şi-a trădat ţara. Iar trădarea, doamnă, se plăteşte. Chiar şi după ani de zile, se plăteşte.

Iar eu sper ca, atunci când veţi plăti, plutonul să apese pe trăgaci cu toată politeţea posibilă.

Scris de Mihai Giurgea

În cinstea lui Dan Puric

… un editorial reprezentativ

Când te desparţi din vina ta, încerci o vreme să te lupţi cu ireversibilul, îţi dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă şi renunţi. Când te desparţi din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înţelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas, şi te chinui să pricepi ce n-a fost bine şi unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum. La fel se întâmplă şi atunci când te desparţi de ţara ta. Dezamăgit, înşelat, mânios, îndurerat. Nu ţi-e uşor s-o laşi. Ţara şi mama nu ţi le alegi. Te aşezi pe celălalt mal al lumii şi cauţi răspunsul: ce s-a întâmplat cu ţara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc?

României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri. Există trei mari surse de rost pe lumea asta: familia, pământul şi credinţa.

Bătrânii. România îi batjocoreşte cu sadism de 20 de ani. Îi ţine în foame şi în frig. Sunt umiliţi, bruscaţi de funcţionari, uitaţi de copii, călcaţi de maşini pe trecerea de pietoni. Sunt scoşi la vot ca vitele, momiţi cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privaţi prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde şi bătute, asta au ajuns bătrânii noştri. Câini ţinuţi afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e mai grav, sunt nefolosiţi. O fonotecă vie de experienţă şi înţeleciune a unei generaţii care a trăit atâtea grozăvii e ştearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în ţara aia? Cine-l mai are şi cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susţine un program care se intitulează Sufficiency Economy, prin care oamenii sunt încurajaţi să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravieţui fără ajutoare de la ţările prietene. La noi chestia asta se numeşte agricultură de subzistenţă şi lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca ţăranii să-şi cumpere roşiile şi şoriciul de la hypermarketuri franţuzeşti şi germane, că d-aia avem UE. Cântatul cocoşilor dimineaţa, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiţa până de Ignat, corcoduşele furate de la vecini şi iazul cu sălcii şi broaşte sunt imagini pe care castraţii de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înţelege şi, prin urmare, le califică drept nişte arhaisme barbare. Să dispară! Din beţivii, leneşii şi nebunii satului se trag ăştia care ne conduc acum.

Neam de neamul lor n-au avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Nu ştiau ce înseamnă pământul, câtă linişte şi câtă putere îţi dă, ce poveşti îţi spune şi cât sens aduce fiecărei dimineţi şi fiecărei seri. I-au urăt întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineaţa şi plecau la câmp cu ciorba în sufretaş. Pe toţi gângavii şi pe toţi puturoşii ăştia i-au făcut comuniştii primari, secretari de partid, şefi de puşcării sau de cămine culturale. Pe toţi ăştia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creştineşte.

Credinţa. O mai poartă doar bătrânii şi ţăranii, căţi mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume şi pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă şi flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or să moară ăştia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem în schimb, o variantă modernă de credinţă, cu fermoar şi arici, prin care ţi se văd şi ţâţele şi portofelul burduşit. Se poartă la nunţi, botezuri şi înmormântări, la alegeri, la inundaţii, la sfinţiri de sedii şi agheasmuiri de maşini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluţiei. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă şi cu un Tatăl nostru spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu’ părinte, e urgent. Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăştia depozite şi vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulţesc, credincioşii se împuţinează, sfinţii de pe pereţi se gândesc serios să aplice pentru viza de Canada. Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân şi cu bani, cu care se mărită. Băieţii noştri fură bancomate, joacă la pokere şi beau de sting pentru că ştiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinţii noştri pleacă să culeagă căpşuni şi să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct şi cancer pentru multinaţionalele lor, conduse de securiştii noştri.

Sună-ţi bunicii, pune o sămânţă într-un ghiveci şi aprinde o lumânare pentru vii şi pentru morţi.

Scrisoare de la o româncă…

Scrisoare de la o româncă laşă şi trădătoare către un deputat în Parlamentul României

[http://www.frontpress.ro/wp-content/uploads/2012/10/tigani.jpg]

Dacă eu spun că neamul ţigănesc e hoţ, puturos, cerşetor, bun de nimic, se cheamă că sunt xenofobă, rasistă, intolerantă şi înapoiată. Dacă domnul Mădălin Voicu spune că românii sunt laşi şi trădători <http://www.frontpress.ro/2012/10/madalin-voicu-spre-deosebire-de-tigani-romanii-sunt-lasi-si-tradatori.html&gt;, nu mai e nici rasism, nici discriminare, trebuie musai să fie adevăr.

Românul laş şi trădător trebuie să-şi ia notiţe, să bage la cap, să-şi revizuiască atitudinea, să lucreze la îndreptarea acestor defecte majore, ca să fie pe placul unuia care nu e rrom, ci ţigan. El are voie să-şi spună ţigan, românii n-au voie. Românii trebuie să fie politically correct, ca să urmeze şi el trendul altora mai civilizaţi, cu consumul anual de săpun şi pastă de dinţi mai mare. Românul are voie în schimb să dea.

Bani să dea. La stat, să dea. Care stat, dă şi el: ajutoare sociale, alocaţii la puradei, bani de lemne iarna, mâncare şi căldură-n puşcării, să nu-ngheţe neamul viteaz şi loial al lui Mădălin Voicu. Dar, stai! Nici aşa nu e bine! Românul tot laş şi trădător e…

E laş în primul rând că spre deosebire de ţiganul cu 3 Mercedesuri în curte, nu fură curent şi apă. E laş pentru că nu călătoreşte cu tramvaiul, trenul şi mai nou cu avionul gratis, decât în rare ocazii şi cu fundul strâns de teama controlorului, care controlor îl arde pe român dacă-l prinde, da-l iartă creştineşte pe ţigan că cică, ce dracu’ să-i ia… Românul, spre deosebire de ţigan, e laş şi pentru că trebuie să fie asigurat ca să bolească în spital, să fie operat sau să vină elicoperul după nevasta lăuză când e ţara înzăpezită, e laş că atunci când îi e foame nu se duce în grădina vecinului să-i fure găinile şi zarzavatul.

E laş şi că nu-şi schilodeşte copii ca să-i pună la cerşit şi că nu-i trimite cu mucii-n gură pe orice vreme în intersecţie să-i adune bani de băutură. Laş mai e românul că nu integrează cum se cuvine etnia de super-oameni, că n-o educă, nu-i dă casă, masă şi bani de chetuială, başca nevastă.

Pentru etnia ţigănească merită: are tradiţii multiseculare şi un impact major în civilizaţia europeană, în dezvoltarea culturală, economică şi spirituală la care laşul de român a fost un simplu spectator şi n-a contribuit cu nimic.

Românii sunt laşi pentru că în loc să fraternizeze cu derbedeii care i-au călcat de-a lungul istoriei, au stat în calea lor ca să-i primească mai târziu pe ţigani să le lumineze viaţa, să le-o îmbogăţească, dar sunt trădători pentru că nu recunosc asta. Nu recunosc că fără ţigani n-ar exista ca neam şi n-ar avea ocazia să fie insultaţi de un Confucius de cort al cărui singur merit e că se trage dintr-un celebru… muzicant.

Nu medic, nu profesor, nu academician. Muzicant. Urmaşul muzicantului ne scuipă între ochi pentru că-i ţinem neamul în spinare, în timp ce-şi frige porcii, găinile şi oile între maşini de lux, împodobite cu kile de aur, după care se retrage să-şi facă siesta în palate din marmură şi granit.

Domnule Voicu, greşiţi…

Românul nu e laş, e prost bun. Românul nu discriminează negri, asiatici şi nici măcar pe neamurile voastre din Pakistan. Românul se fereşte de hoţi şi de tâlhari cum ştie. Pune şapte lacăte pe uşă, câine-n curte, dar nu v-au alungat niciodată aşa cum au făcut alţii. În momentele lui de vitejie şi-a permis cel mult să vă numească ţigani. C-aşa e învăţat el de când e lumea că vă cheamă, până când un domn din etnia voastră a ajuns preşedintele ţării şi-a zis că vă cheamă rromi, ca să vă creadă proştii de la care cerşiţi şi furaţi acum prin străinătăţi, români.

Nici măcar scuze nu aşteptăm, domnule deputat Mădălin Voicu şi ştiţi de ce? Pentru că suntem laşi şi trădători, dar mai presus de asta, suntem proşti. Proştii voştri.

de Angela Tocilă

Sfârşitul lumii

Oamenii de ştiinţă nu exclud posibilitatea unor catastrofe cosmice,capabile să provoace distrugeri incalculabile Terrei,existând tot soiul de “nostradami”, care s-au întrecut în a fixa sfârşitul lumii.

Prezicerile mayaşilor constituie cel de-al 183-lea sfârşit de lume”contabilizat” de istorici şi filozofi.Civilizaţia Maya a cunoscut apogeul în sec.VI-IX d.Hr.,calendarul lor prezicând sfârşitul lumii la finele lui 2012.Pentru unii profeţi din Biblie,Coran şi Torah,această lume trebuia să se sfârşească apocaliptic în anul 1000,apoi în 200o şi,după calendarul Maya,în 21 decembrie 2012.Au fost şi alţi”profeţi” din SUA,din Noua Zeelandă,care au “dezamăgit” profund lumea,întrucât “sfârşiturile” lor n-au avut loc în 2011!

Cercetările unor oameni de ştiinţă de la NASA şi Agenţia Spaţială Rusă au descoperit un asteroid care se îndreaptă spre Pământ,cu care se va ciocni,cel mai probabil,în 13.04.2o36!Între 2040-2050 se prevede epuizarea resurselor naturale principale,energetice,iar pentru evitarea unui dezastru ecologic,omenirea,afirmă unii oameni de ştiinţă,au “nevoie de o altă planetă la propriu”.