Mă cheamă izvorul cu susur subțire,
Să-i văd limpezimea, precum de cristal,
Cu trup de șerpoaică, un vers de iubire
Și forța din praguri pulsând în aval.
.
.
Mă cheamă pădurea cântându-mi în strună,
Să-i merg pe cărare cu ramul de mână,
Vrăjit de mireasma de lemn neînceput,
Ostoit de dorul pe care l-am avut.
.
Mă cheamă câmpia cu valuri de flori,
Să-i văd frumusețea în mii de culori,
S-o pieptăn cu pasul, să-i strâng bogăția,
Căci, vara, de aur e plină câmpia.
.
Mă cheamă lacul lin, cu clipocit de șoapte,
Să-mi soarbă privirea, la început de noapte,
Cu vântul ce adie, născând gingașă undă,
Regretele din suflet, ‘cercând să mi le-ascundă.
.
Mă cheamă muntele spre piscuri mărețe,
Mă-ndeamnă spre ceruri, să sorb frumusețe
Și singur în vârfuri, stăpân ca un rege,
A lumii priveliști să-ncerc a-nțelege.
.
Mă cheamă natura la sânul ei de mamă,
De felul cum am protejat-o să dau samă,
Plecându-mă în poală-i am să-i cer iertarea,
Sperând că o să-mi dea și binecuvântarea.
racoltapetru6 
O chemare căreia trebuie să-i răspunzi. Cât despre regrete, dacă vântul le va ascunde, le va duce cu el şi le va readuce învelite-n altă undă. Binecuvântarea e deja primită, în sânul trăirii întregi şi pline ce te încearcă, în evadarea ce o meriţi! Îmi plac versurile tale, căci au o simplitate a trăirii autentice, care se înghesuie în suflet pentru totdeauna. Iar singurătatea din vârf ţi-o împărtăşesc!
Simplitatea mi-a plăcut întotdeauna și mă caracterizează și pe mine. De aceea nu pot să mă exprim altfel și mă bucur că m-am făcut înțeles în acest fel, iar aprecierea ta este foarte importantă pentru mine. Îți mulțumesc intens, dragă prietenă! 🙂
Frumoase chemari, Petru!
Inaltimile te asteapta sa le privesti ca un rege. Dar promite-mi ca nu vei incerca sa intelegi chiar totul 😉
Nici n-aș putea să cuprind totul cu privirea, dar nici cu gândul! Mă mulțumesc să iau cu lingurița! 🙂
Frumos: chemarea naturii întâmpinată cu farmec poetic autentic 🙂
Sunt măgulit de aprecierea ta! 🙂
O frumoasă poezie care arată un suflet sensibil la frumusețile și semnificațiile naturii dar și o exprimare poetică a simțămintelor tale despre natură, care mi-a plăcut foarte mult. Toate cele bune !
Mă bucură foarte mult cuvintele tale și-ți mulțumesc cu recunoștință pentru ele! S-auzim numai de bine și să vedem numai frumuseți naturale! 🙂
Se pare că toamna te inspiră. E și nostalgia după zilele de vară? Metafore frumoase… imagini sugestive și un romanitic, iremediabil îndrăgostit de frumosul naturii 🙂
Fiecare anotimp ne inspiră atunci când își face intrarea în natură și în sufletele noastre. Ba chiar și atunci când își iau la revedere. 🙂
Din păcate puţini mai sunt cei care protejează natura.
E adevărat, și de aceea e binevenit orice apel, cât de mic, pentru a ne respecta planeta ce ne-a dat viață.
Minunate versuri! Într-adevăr, chemarea naturii este atât de puternică şi irezistibilă. Pentru că ea este “acasa” noastră, a tuturor.
Numai bine, dragă Petru. Şi să ai parte numai de ieşiri minunate, în sânul naturii! 🙂
Îți mulțumesc pentru compliment, dragă prietene! Eram sigur că și tu nutrești aceleași griji și sentimente ca mine și ca mulți alții oameni sensibili la frumos, la natură în general.
O zi pe placul sufletului tău îți doresc, Alex! 🙂
Anotimpul de aur este si va fi mereu o muza plina de har pentru sufletele oamenilor,un izvor nesecat pentru toate genurile,pictori,poeti,scriitori,si compozitori.Tu ai reusit cu versuri minunate sa ne redai farmecul si frumusetea naturii cu multa sensibilitate si emotie care da nastere la o poezie de mare valoare!O seara minunata iti doresc!
Săru-mâna și toată recunoștința mea pentru frumosețea cuvintelor tale! Mă bucur efervescent dacă ți-au plăcut, știind că tu ești înconjurată de natură, în toată splendoarea ei. Să-ți fie și ziua de azi la fel de minunată precum e sufletul tău, dragă Gabi! 🙂
frumos scris!!! sper să te bucuri de natură așa cum îți dorești în aceste versuri!!!!
Nu pot decât să mulțumesc, în cel mai frumos mod cu putință!
Ai de gand sa raspunzi chemarilor? 🙂
Frumoasa poezia ta despre natura…mi-a sunat ca un deja vu , dar nu imi dau seama cu poezia carui poet seamana…Imi place mult! 🙂
Răspund de câte ori am ocazia, dar e prea puțin față de cât mi-aș dori. Mersi mult pentru compliment, Ana! 🙂
Ce poem frumos 🙂
Mă simt onorat! 🙂
Foarte frumos şi emoţionant este poemul tău dedicat naturii, Petru! Cu câtă sensibilitate îţi exprimi sentimentele faţă de natură! Felicitări şi mulţumesc mult că ai împărtăşit cu noi emoţiile tale!
O seară liniştită îţi doresc, Petru! 🙂
Poate că versurile mele au fost inspirate și de postările-ți reprezentative în acest sens. Poate că și tu ai contribuit la nostalgiile mele, la dorința de a mă contopi cu natura. Nu sunt sigur, dar e bine să-ți mulțumesc pentru poemele tale vii multicolore!
O după-amiază paradisiacă și o seară pe măsură, Ștefania! 🙂
Nostalgii de toamna. Chemari interioare. Sensibile ganduri. Liniste mare.
Frumoase complimente. Recunoștință deplină. Mulțumiri intense.