Există o poluare legalizată a alimentelor

În ultima vreme, tot mai multe clinici și laboratoare de cercetare fundamentală din țările civilizate comunică aproape zilnic pe internet efectele nefaste ale poluării alimentare. Datoria medicilor este aceea de a explica oamenilor că este mai bine să consume o hrană naturală decât o hrană tratată chimic, cu E-uri. Cei care produc alimente cu E-uri (substanțe care se folosesc la prepararea produselor în scopul ameliorării calității acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare) au un interes pur comercial.

În ultimii ani, mai multe școli de medicină și agenții de protecție a consumatorului au demonstrat că E-urile sunt nocive, chiar cancerigene, cu toate că sunt permise de lege. Cu alte cuvinte, există o poluare legalizată a alimentelor. În istoria speciei umane, mecanismele fiziologice sunt antrenate să recunoască și să metabolizeze tot ce este aliment natural. De aceea, impactul cu E-urile este enorm, pentru că organismul uman nu le recunoaște ca hrană, nu le acceptă și se revoltă, în felul acesta apărând bolile.

Autorii americani consideră aspartamul una din cele mai periculoase substanțe de pe piața alimentară, notat cu E 951. Cu toate acestea, îl găsim în foarte multe produse dulci: prăjituri, gumă de mestecat, napolitane, creme. Au fost raportate 90 de simptome ca urmare a folosirii acestei substanțe, printre care cefaleele (durere de cap), spasme cerebrale, îngrășare, tulburări de vedere, scăderea auzului, tulburări de memorie, oboseală, palpitații. De asemenea, aspartamul are un rol în declanșarea unor tumori cerebrale, a sclerozei multiple, epilepsiei, bolii Alzheimer, malformațiilor și a diabetului.

Există un principiu străvechi în medicina naturistă care spune că nimic nu este mai periculos decât a administra o substanță străină timp îndelungat, în mod repetat. Metabolismul omului este făcut, prin naștere, să recunoască, să accepte și să prelucreze un aliment natural. O substanță străină nu poate fi administrată timp îndelungat fără să provoace anumite efecte secundare.

Iată mai jos doar câteva dintre cele mai periculoase otrăvuri legalizate în țara noastră:

E 555 (silicatul de aluminiu și potasiu) este folosit în sare, lapte praf și făină. Deși se cunoaște că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii și este asociat cu boala Alzheimer, este permis în România.

E 210 (acidul benzoic) se adaugă la băuturi alcoolice, produse de brutărie, brânzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, în special la persoane dependente de medicație, și poate reacționa, provocând hiperaciditate la copii. În urma testării pe animale de laborator, a fost asociat cu cancerul.

E 211 (benzolatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar și pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă. Băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conțin o cantitate mare de benzolat de sodiu (până la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în lapte și produse din carne, produse de brutărie și dulciuri, este de asemenea prezent în multe medicamente; se cunoaște că provoacă urticarie și agravează astmul. Asociația consumatorilor din Piața Comună Europeană îl consideră cancerigen, însă este permis în România.

E 250 (nitriul de sodiu) este utilizat în stabilirea culorii roșiatice a cărnii conservate (fără nitrit, hot dogs și șunca ar arăta gri-cenușiu) și dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriți în alimente poate duce la formarea de cantități mici de substanțe cu potențial cancerigen, în special în șuncă.

Companiile care procesează carnea adaugă acum, pe lângă nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic, pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cărnii justifică utilizarea nitriților pentru efectul lor inhibator asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică.

E 132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete și capsule, înghețată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiți; poate provoca greață, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respirație și alte reacții alergice. Este permis în România.

E 123 (anaranthul) este obținut din planta cu același nume și este folosit în amestecuri pentru prăjituri, umpluturi cu aromă de fructe, cristale pentru jeleuri. Poate provoca astm, eczemă și hiperaciditate; în teste pe animale a provocat defecte neonatale și moarte fetală.

E 122 (azorubina) este un colorant roșu, obținut din gudron (un produs petrolier), care se adaugă la dulciuri, marțipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacții adverse la persoanele astmatice și la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia. Este permis în România.

E 155 (brun HT) este utilizat în ciocolată și prăjituri. Poate produce reacții adverse la persoanele alergice la aspirină și la cele astmatice. Se cunoaște, de asemenea, că poate produce sensibilitate dermică. Este interzis în Danemarca, Belgia, Franța, Germania, Elveția, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis în România.

E 952 (ciclamat de sodiu) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene și alte reacții adverse; unele testări au arătat că poate fi cancerigen. Este interzis în SUA (din 1970) și Anglia din cauza potențialului cancerigen. Este permis în România.

E 312 (galat de dodecil) se folosește pentru a preveni râncezirea alimentelor grase; poate provoca iritație gastrică sau cutanată. Nu este permis în alimente pentru sugari și copii mici deoarece provoacă tulburări hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburări nervoase. Se folosește în uleiuri, margarină, untură, sosuri de plante. Este permis în România.

E 420 (sorbitol și sirop sorbitol) este un îndulcitor artificial și umectant care se obține din glucoză sau prin sinteză chimică; se folosește în dulciuri, fructe uscate, hrană săracă în calorii, siropuri farmaceutice și este printre primii șapte conservanți utilizați la produsele cosmetice. Nu este permis în hrana pentru sugari și copii mici deoarece poate provoca tulburări gastrice. Este permis în România.

Oficialii noștri ne spun că în felul acesta ne-am aliniat la standardele europene; mult mai normal ar fi să ne aliniem la standardele bunului simț, iar dânșii să-și facă datoria față de acest popor.

Sursa: e-mail