6.1 Escrocheria „loz în plic”

ȚINTELE: împătimiții de promo-sport care joacă 6/49, loz în  plic.
PROFILUL ESCROCULUI: persoanele în vârstă, deoarece această metodă era foarte folosită în timpul lui Ceaușescu, mulți fiind interesați de achiziționarea de loz în plic, pentru justificarea veniturilor ilicite. Sunt foarte puține persoane care știu această tactică și, de regulă, cei care o folosesc sunt aceiași de zeci de ani. Tinerii nu sunt familiarizați cu metoda.
MODUL DE OPERARE: Escrocheria se petrece în apropierea agențiilor de promo-sport. În general, se formează niște grupuri în jurul acestor agenții, alcătuite din oameni care fac schimb de ponturi, vorbesc despre cine a mai câștigat, cât a mai câștigat. Escrocii apar la ușa agențiilor sau prin zonă, aproape de ora închiderii sau după închidere, de regulă a doua variantă. Și încep să le povestească oamenilor care sunt adunați acolo: „Uite, domnule, am câștigat și am un loz în plic. Am venit să-mi iau premiu și ăștia au închis. Și am nevoie de bani în seara asta, că e bolnavă nevastă-mea, este în spital”. Oamenii îl ascultă și deja o rotiță li se învârtește. Omul continuă și le zice că singura lui soluție este să-l vândă și că îl vinde pe o sumă mică, în comparație cu marele câștig pe care-l vor avea posibilii cumpărători. Până la urmă, se face înțelegerea. După cum este de așteptat, lozul se dovedește a fi fals. „Am prins mulți astfel de infractori. Avem chiar și albume cu fața lor. Nu este greu, pentru că mai sunt puțini care știu metoda”, spune comisarul.

6.2 Escrocheria „Alba-neagra”

A fost foarte frecventă în București și în provincie până în anul 2000. Ulterior, escrocii s-au mutat în străinătate, pentru a aplica metoda de înșelăciune acolo. Escrocheria constă în ascunderea unui obiect, de regulă o bilă, sub trei pahare. Într-o zonă aglomerată i se propune unei persoane, în schimbul unei sume de bani, să ghicească sub care dintre pahare este bila. Dacă ghicea, i se returna dublul sumei de bani care i-a fost cerută. Dar bila respectivă nu exista sub nici un pahar, așa că nimeni nu putea câștiga. Chiar dacă ar fi existat bila, tot ar fi fost un procedeu ilegal, pentru că era un joc de noroc care nu avea aprobare.

7. „Maradona”, infracțiune specifică Bucureștiului

ȚINTELE INFRACȚIUNII: persoane din provincie sau persoane  străine.
PROFILUL ESCROCILOR: escrocii se prezintă drept ofițeri de poliție și folosesc mai mulți complici.
MODUL DE OPERARE: Complicii autorilor se prezintă victimelor și se oferă să le schimbe valuta la un preț mai bun decât casele de schimb valutar. Imediat după ce pleacă, vin așa-zișii „polițiști”, care acuză păcălitul că a comis un act ilegal, deoarece valuta poate fi schimbată doar la oficiile de schimb valutar. „Polițiștii” încep să desfășoare tot felul de activități specifice, percheziții în plină stradă, lipesc păcălitul de perete și, cu ocazia percheziției corporale, îi verifică valuta, sustrag o parte și, în unele cazuri, o înlocuiesc cu așa-zisul șmen – bucăți de ziar trase la xerox care imită banii.

8. Înșelăciunea cu „împrumutul”

Nu există un anumit tip de ȚINTĂ, oricine poate fi păcălit în acest  fel.
PROFILUL ESCROCILOR: oameni bine îmbrăcați, persoane foarte abile, cu un limbaj elaborat și cu o înfățișare de încredere, care pretind a fi din provincie sau din străinătate.
MODUL DE OPERARE. Folosind diferite pretexte, că ar fi bolnavi și au nevoie de medicamente, că ar fi suferit un accident, că au nevoie de benzină și li s-a furat portofelul, că sunt băncile închise și nu au de unde să scoată banii, acești oameni se împrumută de sume de bani. Și unii dintre ei chiar lasă garanție unele obiecte, de cele mai multe ori aur falsificat. Păgubiții nu-și mai primesc banii înapoi.

9. Înșelăciunea cu presupusele controale economice

TINTELE: agenții  economici.
PROFILUL ESCROCILOR: oameni care pretind a fi polițiști de la Serviciul de Investigare a Fraudelor sau de la Garda Financiară.
MODUL DE OPERARE. Falșii polițiști atacă niște agenți economici, sub pretextul unor controale. Agenții sunt luați prin surprindere și, în panica momentului, nu verifică legitimațiile. Aceștia fac o investigație amănunțită, par duri, incoruptibili și amenință cu amenzi și avertismente. Dar, la sfârșit, se prefac a fi convinși de către agenții economici și acceptă șpagă.

10. Înșelăciunea cu agențiile de modele

ȚINTELE: fete tinere și  copii.
PROFILUL ESCROCILOR: reprezentanți care abordează oamenii pe stradă și susțin că sunt de la agenții de fotomodele.
MODUL DE OPERARE. Aceștia opresc oameni pe stradă și enumeră o listă interminabilă de calități care fac din ei viitoare fotomodele de succes. Asigură oamenii că au dat peste șansa vieții lor și le propun un contract la o agenție de modele. Îi invită la un casting, la o ședință foto, pentru contract, pentru introducerea în baza de date. Aceștia garantează că respectiva persoană va deveni în câteva zile fotomodel. Dar oamenii așteaptă săptămâni, luni chiar, și-și dau seama că nu mai sunt contactați de agenție. Astfel, realizează că au fost păcăliți. Reclamă escrocheria la poliție, dar, de cele mai multe ori, firma este relativ acoperită. Contractul pe care oamrenii îl semnează are zeci de pagini și nimeni nu-l citește pe tot. Iar de cele mai multe ori, escrocii au o clauză contractuală de a introduce persoana în baza de date, dar această bază de date poate fi un dosar, un registru, orice. În schimb, dacă nu s-a semnat un contract, nu s-a dat o chitanță, atunci este mult mai ușor de probat înșelăciunea. Altă modalitate de a dovedi că ai fost păcălit este să înregistrezi conversația și să arăți că ai avut la bază premise false, induse de reprezentanții agenției, când ai semnat contractul, ori să ai martori.

11. Înșelăciunea cu telefoane

Ți se oferă un telefon foarte scump, care ar fi fost lansat cu puțin timp în urmă, la un preț mult mai mic. Deși în general genul acesta de comerț se face „pe sub mână”, pe ascuns, și se insinuează ideea că este furat, lumea acceptă să-l cumpere. După ce oamenii au fost convinși, escrocul le distrage un moment atenția și schimbă telefonul cu o replică. „Dacă alegi să cumperi un lucru care a fost furat de la altul, în cazul în care vei veni polițiști să recupereze bunurile, nu poți să beneficiezi de prezumția că ești cumpărător de bună credință, dacă tu nu ai o chitanță și nu poți identifica locul de unde l-ai luat”, avertizează comisarul.

12. Înșelăciunea cu transformarea vocii

Aceste escrocherii sunt efectuate, după cum ne-a spus Marius Negrescu, de tineri care provin dintr-un centru de copii, care reușesc să-și transforme vocea și să o imite pe cea a unor persoane importante din viața politică: Nadia Constantinescu, Nina Iliescu, Nadia Comănescu, secretari de stat, parlamentari și alții. Aceștia sună la numerele oficiale ale unor personalități, primari, prefecți ori la firme mai importante și solicită sponsorizări pentru anumite persoane. Ei uzează de influența acestor personalități și obțin sponsorizările. După care, tot ei vin să-și ia banii ceruți și susțin că au fost trimiși de persoana respectivă. Multă lume nu reclamă aceste infracțiuni, deoarece au impresia că s-au desfășurat conform legii. Cele mai multe plângeri vin de la persoanele care au fost substituite și de a căror nume s-a făcut abuz. Acești oameni sunt foarte abili și au o voce foarte bună. Unul dintre ei chiar a mărturisit polițiștilor că a substituit vocea a trei persoane diferite: persoana cu influență, secretara cabinetului și asistenta. „Sunt în jur de cinci care fac asta. Sunt tot timpul arestați”, ne declară Marius.

13. Metoda de înșelat prin trimiterea mesajelor pe telefonul mobil

ȚINTELE acestui tip de înșelăciune sunt toți oamenii care au cartelă SIM valabilă, indiferent în ce  rețea.
PROFILUL ESCROCULUI: majoritatea celor care au folosit această metodă erau pușcăriași.
MODUL DE OPERARE. Trimit mesaje prin rețeaua Cosmote, Vodafone sau Orange tuturor persoanelor ale căror numere le dețin. Această escrocherie se numește și metoda de înșelat „Coca-Cola” sau „Orange”. Oamenii primesc un mesaj cu conținutul: „Ai câștigat un concurs Orange sau Coca-Cola” și presupusul premiu substanțial oferit. Unele persoane cad în plasă, le răspund și oferă datele personale. Profitând de starea lor de entuziasm, aceștia încearcă să obțină un profit. Le spun să încarce unele conturi ale unor cartele preplătite, de fapt propriile cartele ale escrocilor. Încep cu 4-5 euro, apoi plusează până ajung chiar și la 40 de euro. Continuă cu cerutul banilor, le spun că pentru a primi premiul trebuie să plătească și curieratul, comisionul de 3% pentru că au câștigat licitația etc. Îi pun pe oameni să livreze banii într-un cont, care aparține unor complici, prieteni din afara închisorii.