Anglia anilor 1500

Posted on by racoltapetru6

Amintiri din secolul al XVI-lea

Data viitoare când te speli pe mâini şi nu-ţi place temperatura apei, gândeşte-te la următoarele lucruri din anii 1500:

– majoritatea oamenilor se căsătoreau în iunie deoarece îşi făceau baia anuală în mai şi încă mai miroseau cât de cât bine în iunie. Totuşi, miresele aveau cu ele un buchet de flori pentru a acoperi eventualul miros. De aici vine obiceiul de a avea un buchet de flori la nuntă.

– baia consta într-o singură cadă mare plină cu apă fierbinte. Bărbatul casei avea privilegiul de a se spăla în apa curată, apoi fiii şi restul bărbaţilor din casă, urmaţii de femei şi în final copiii – ultimii fiind bebeluşii. Între timp, apa devenea atât de murdară încât era posibil să pierzi pe cineva în ea. De unde şi zicala: “Don’t throw the baby out with the bath water” (“Nu arunca şi copilul cu apa de baie”).

– casele aveau acoperişuri înalte şi pufoase de stuf, fără lemn dedesubt. Era singurul loc unde animalele se puteau încălzi, aşa că toţi câinii, pisicile şi alte fiinţe mici (şobolani, gângănii) stăteau acolo. Când ploua devenea murdar şi alunecos şi uneori animalele alunecau şi cădeau de pe acoperiş. De unde zicala: “It’s raining cats and dogs” (“Plouă cu câini şi pisici”).

– nimic nu împiedica ceva să cadă în casă. Asta era o mare problemă în dormitor, unde gândaci şi alte mizerii puteau murdări patul. Deci, un pat cu stâlpi şi un cearşaf pus deasupra oferea ceva protecţie. Aşa au apărut paturile cu baldachin.

– cei bogaţi aveau podele de ardezie care deveneau alunecoase când se udau pe timpul iernii, aşa că împrăştiau paie (“tresh” – restul de la treierat sau pleavă) pe jos ca să poată merge. Cu timpul, până în primăvară, paiele se adunau până când alunecau afară când se deschidea uşa. Astfel s-a proptit o bucată de lemn la intrare. Aşa a apărut pragul (în engleză se numeşte “threshold”, care vine de la “thresh” şi “hold” – a ţine, a opri pleava).

– pe atunci se gătea într-un ceaun mare care atârna întotdeauna în bucătărie deasupra focului. În fiecare zi se aprindea focul şi se adăugau ingrediente în ceaun. Oamenii mâncau în general legume şi foarte puţin, sau deloc, carne. Consumau din amestec (tocană, mâncare înăbuşită) la cină şi lăsau restul în oală să se răcească peste noapte, adăugând altceva peste ele a doua zi. Uneori mâncarea avea în ea resturi foarte vechi. De unde rima: “Peas porridge hot, peas porridge cold, peas porridge in the pot nine days old” (“Terci de mazăre fierbinte, terci de mazăre rece, terci de mazăre în oală vechi de nouă zile”).

– uneori făceau rost de carne de porc, ceea ce îi făceau să se simtă destul de speciali. Când aveau musafiri, atârnau şunca de tavan ca să se dea mari. Era semn de bogăţie că un bărbat “could bring home the bacon” (“era în stare să aducă şunca acasă”). Tăiau puţină ca să împartă oaspeţilor şi apoi stăteau toţi în jurul mesei şi “chewed the fat” (“mestecau grăsimea”).

– pâinea era împărţită conform statusului. Muncitorii luau partea arsă de pe fundul pâinii, familia lua mijlocul şi musafirii partea de sus (“upper crust”).

– căni de plumb erau folosite pentru a bea bere şi whisky. Combinaţia asta de alcooluri dobora de obicei un om pentru câteva zile. Cineva, care trecea pe drum, îi putea lua drept morţi şi îi pregătea de înmormântare. Erau întinşi pe masa din bucătărie vreo două zile, în timp ce familia adunată în jur mânca, bea şi aştepta să vadă dacă se trezesc. Aşa a apărut obiceiul de “priveghi”, care în engleză se traduce “wake” (“to wake up” – “a se trezi”).

– Anglia este o ţară veche şi mică, aşa că oamenii începuseră să rămână fără locuri de îngropat. Aşadar dezgropau coşciugele şi duceau oasele la o “casă-de-oase” (“bone-house”) şi refoloseau mormintele. Deschizând acele sicrie au observat că unul din 25 aveau urme de zgârieturi pe dinăuntru şi au realizat că unii din acei oameni fuseseră îngropaţi de vii. Aşa că s-au gândit ca, de atunci încolo, să prindă o sfoară de încheietura mâinii mortului care să treacă prin acoperişul sicriului şi prin pământ până la suprafaţă şi să lege de ea un clopoţel. Cineva a stat de atunci noaptea în cimitir (aşa a fost inventată “graveyard shift” – “tura de noapte în cimitir”) să asculte clopoţeii; astfel, oamenii vii erau “salvaţi de clopoţel” (“saved by the bell”), acesta mai fiind numit şi “soneria mortului” (“dead ringer”).

A spus cineva că istoria e plictisitoare?

Becaliene

Posted on by racoltapetru6

Din puţul gândirii becaliene:

Citate a la Becali:

* Nici nu ştiţi ce sensibilitate am eu în suflet, dar nu ştiu să mă exprim. Dacă aş şti, aş vorbi mai frumos decât Liiceanu şi Pleşu.

* Am citit Manualul războinicului luminii cu două markere. Cu galben am subliniat pasajele care mi-au plăcut şi unde m-am identificat cu eroul cărţii, iar cu verde pe cele care nu mi-au plăcut şi nu le-am citit.

* Dacă mă respecţi o dată, te respect şi eu o dată. Dacă nu mă respecţi o dată, eu nu te respect de cinci ori.

* Ştiţi cât de mult scuip eu televizorul la mine acasă? Cum văd un nenorocit care vorbeşte de binele public, cum îi trag un scuipat.

* După ce-am văzut filmul Mihai Viteazul, mi-am zis că vreau să fac şi eu pentru România ce-a făcut Mihai Viteazul sau măcar Amza Pellea.

* Mă sperie atracţia acestui partid care o are la populaţie.

* Am vorbit cu văru-meu Giovanni şi cu Victor să facem un partid care să fim mai tari ca fraţii Kennedy. Am fi condus România. Dar n-au vrut, fraierii.

* Partidul Noua Generaţie are o orientare de centru, când la stânga, când la dreapta, de la caz la caz.

* Partidul Noua Generaţie va fi biserica politicii româneşti, iar eu voi fi Sfântul Petru

* Eu sunt preşedintele preşedinţilor preşedinţilor.

* Am promis că pe trădătorul ăsta de Dan Voiculescu o să-l distrug până când o să-l nenorocesc.

* Tăriceanu, VIP? Vă spun eu ce VIP e, Very Inportant Papagal, Auzi la el, ce tupeu obraznic!

* Eu am ajuns aici pe labele mele de urs şi pe sabia mea.

* Eu cu viaţa mea, în fiecare dimineaţă de când mă dau jos din pat, fac istorie.

* M-am lăsat de fumat fiindcă dacă fumam însemna că ţigara era mai puternică.

* M-am certat şi cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat. În schimb, Marian Iancu e obraznic şi umblă cu tot felul de jargoane care nu e bine să le dai la presă.

* La botezul copilului lui Dică am băut şampanie şi după aia am spart paharul fiindcă aşa sunt eu: sunt un om care am sentimente care trăiesc.

* Steaua va purta zimbrul lui RAFO pe piept pentru un milion de euro. Asta înseamnă că Steaua nu-şi murdăreşte tricourile decât pentru sume care merită.

* Două ore şi jumătate eu n-a existat nici o secundă în care să nu fiu campion.

* Dacă marcam un gol la început, pe urmă puteam şi să jucăm şi la 0-0.

* N-are cum să mă bată Copos pe mine în postul Paştelui. El e utecist, eu sunt creştin. Păi credeţi că Dumnezeu nu vede?

* Middlesbrough s-a calificat în faţa lui Basel fiindcă mi-a făcut mie Dumnezeu plăcerea să jucăm cu ei şi să-mi iau cămăşi din Anglia.

* Meritul pentru titlul câştigat de Steaua e 50% al lui Olăroiu şi 50% al lui Protasov, dar cel mai mare merit e al meu.

* Dacă tot pupă icoanele de dimineaţa până seara, Iordănescu trebuia să se înscrie într-un partid creştin-democrat, nu social-democrat.

* Atunci când sunt supărat, mă retrag cu oile mele şi mă liniştesc.

* Pe tata nu putea să-l atingă nici o femeie, că-i zicea: “Ia mâna de pe mine, că-mi moare o oaie”.

Marş de Adio – Colegilor mei Mârlamentari

Posted on by racoltapetru6

MARŞ DE ADIO – COLEGILOR MEI MÂRLAMENTARI
.
(de Adrian Păunescu)
.
La muncă, derbedei, că trece anul
şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
Făceţi pe democraţii cei cucernici,
P… mamii voastre de nemernici!
.
Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
şi-apoi convingeţi-vă că e bine.
C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
şi i-aţi distrus averile şi steagul.
.
S-ajungem colonia de ocară
care-şi va cere scuză şi-n maghiară.
Şi prin complicităţi cu demoni aprigi,
aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.
.
Şi, prin vânzări de ţară infernale,
Aţi omorât cu voia animale.
La greul greu care ne-ncearcă,
răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
.
Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu:
întoarceţi România-n Evul Mediu.
Ce căzături, ce târfe, ce mizerii
v-aş desena cu acul, să vă sperii.
.
Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,
ci credite din călimări străine.
Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.
.
Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
s-au compromis negustorind Ardealul.
De unde sunteţi, mă, din ce găoace,
cum v-au putut părinţii voştri face?
.
Ce condimente le-au picat în spermă
de e trădarea voastră-atât de fermă?
Aţi pus nenorocita voastră labă
pe-această tristă ţară Basarabă.
.
Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
s-o faceţi curva voastră de serviciu.
Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
.
Aţi inventat examene severe,
supunere poporului spre-a-i cere.
Şi toată zbaterea a fost degeaba,
că-n nas mai marii v-au închis taraba.
.
Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
actori într-o politică obscenă.
Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară,
ia cereţi-vă puţintel, afară.
.
Decât să vă trimită ţsra voastră,
mai bine mergeţi voi în mama voastră.
Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
şi nu albanizaţi această ţară.
.
Băgaţi viteză, că vă trece anul
şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
Şi ce vă pot eu spune la plecare,
decât lozinca lui Fănuş cel mare:
Nenorociţilor, se rupe şnurul,
“La muncă, la bătut ţăruşi cu curul!”
.
Acest mesaj nu este îndreptat împotriva vreunui popor pomenit în aceste rânduri, ele nu fac altceva decât să strălucească datorită mârlăniei unor compatrioţi de-ai noştri!

Beneficiile oului

Posted on by racoltapetru6

Doctorul OU

Un ou este o capodoperă neîntrecută a naturii. El conţine aproape toate vitaminele şi microelementele necesare pentru întărirea sănătăţii. Motiv temeinic ca să-l folosim şi ca medicament.

Au trecut timpurile când domina o teorie greşită precum că ouăle conţin colesterol dăunător. Ultimele cercetări medicale arată că în componenţa lor se găsesc lecitină, holină şi colesterolul “bun”. Ficatul nostru foloseşte colesterolul din ou pentru producerea de secreţii biliare şi formarea de celule noi; lecitina hrăneşte creierul şi dizolvă depunerile aterosclerotice din vasele sanguine, iar holina este foarte importantă pentru îmbunătăţirea memoriei şi eliminarea toxinelor din ficat.

Oulăle sunt un depozit de vitamina A, K, E, grupa B, niacină, biotină şi acid folic. După cantitatea de vitamină D, de care ducem lipsă aproape toţi, ouăle sunt pe locul doi după uleiul de peşte. În ou se află combinaţia optimă de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan şi cobalt, iar în coajă – Ca şi Mg. Ouăle conţin şi nişte fermenţi cu efect antimicrobian, antiedemic şi antiinflamator. Dar asta nu înseamnă că de acum înainte trebuie să începem ziua cu omletă, ou fiert sau ochiuri, ca să nu epuizăm pancreasul şi tractul digestiv, care încă nu “s-au trezit”.

Nutriţioniştii recomandă:

* Să mâncăm ouăle după ora 14, când organismul asimilează mai bine nutrienţii din ou, mai ales în perioada septembrie-iunie, când organismul are nevoie crescută de vitamine.

* Pentru întărirea imunităţii şi îmbogăţirea organismului cu vitamine şi microelemente se prepară mâncăruri în care ouăle se combină cu zarzavat, legume şi frunze verzi de păpădie, trifoi, podbal, tei, arţar dulce şi urzică.

* Pentru copii şi tineri este util consumul zilnic de ou, iar la vârsta a treia sunt de ajuns 2-3 ouă pe săptămână.

* Ca să păstrăm nutrienţii din ou şi să asigurăm asimilarea lor, ouăle de găină se ţin pe foc un timp scurt, până se întăresc puţin (omletă sau ouă fierte).

* Ouăle crude nu sunt sterile. Coaja lor are mulţi pori prin care respiră viitorul pui, dar şi prin care microbii pătrund înăuntru. De aceea se recomandă să spălaţi bine ouăle, chiar şi înainte de fierbere, ca să preveniţi salmoneloza.

Vindecătorii recomandă:

Din moşi-strămoşi ouăle au fost folosite de români atât pentru vindecare, cât şi pentru îndeletniciri magice.

1. PENTRU TRATAREA ARSURILOR, vracii de la ţară amestecau două albuşuri cu o lingură de ulei şi o lingură de frişcă. Cu acest amestec se ungea locul afectat de câteva ori pe zi.

2. PENTRU TUSEA PROVOCATĂ DE O RĂCEALĂ PUTERNICĂ se amestecă bine 2 ouă crude, 2 căpăţâni de usturoi pisate şi 100 g de osânză topită. Se frecţionează cu alifia obţinută tălpile, apoi gleznele şi în continuare până la genunchi, timp de 3 zile.

3. FURUNCULOZA ŞI ABCESUL se tratează cu efect bun folosind un “aluat” obţinut din 2 gălbenuşuri crude, 1 lingură miere de albine, 1/2 linguriţă de sare şi puţină făină. Se obţine un amestec asemănător cu argila umedă. Se modelează o turtiţă care se aplică pe furuncul şi se ţine până la spargerea lui, datorită antibioticului natural din ou.

4. PENTRU VINDECAREA RĂNILOR ŞI ARSURILOR se foloseşte şi o alifie preparată din ouă fierte tari. Se scot gălbenuşurile din 5 ouă şi se prăjesc în 100 g de unt topit sau untură, până se obţine o masă omogenă, de culoare maro, cu care se ung de două ori pe zi locurile bolnave, rănile, ulceraţiile, arsurile etc. Alifia se păstrează la frigider, în sticluţă de culoare închisă.

5. ÎN TRATAREA PSORIAZISULUI se foloseşte alifie care conţine albuş de ou. Într-un vas de sticlă se amestecă 5 linguri de vaselină curată, 1 lingură cremă de corp pentru copii, 1 lingură miere de albine şi un albuş de ou. Toate componentele se bat 20 de minute cu furculiţa sau se amestecă cu mixerul, până se obţine un unguent solid, care se va păstra în borcane închise etanş, în frigider. Locurile afectate se freacă cu alifia obţinută, de 2 ori pe zi, un timp îndelungat. În primele două luni, efectul nu se observă, iar apoi pielea se curăţă repede. Pe locul afectat rămâne o pată pigmentată diferit de culoarea naturală, dar cu timpul pata dispare.

6. PENTRU DIMINUAREA DURERII ÎN ARTICULAŢIILE INFLAMATE se prepară un amestec din 2 linguri de sare şi 1 ou. Ingredientele se bat bine, se întind pe o bucată de tifon împăturit sau pe un prosopel de bumbac şi se înfăşoară articulaţiile bolnave. Pe măsură ce pansamentul se usucă, se mai aplică din amestec de 3-4 ori.

7. PERSOANELE CU ULCER STOMACAL SAU DUODENAL pot să-şi rezolve problema cu un amestec din 2 albuşuri de ou crude, 1,5 linguri de miere de albine şi 15 g de unt. Amestecul încălzit pe baie de aburi se bea cu 2 ore înainte de ora obişnuită de trezire, după care se mai stă în pat 2 ore, întâi pe partea dreaptă, apoi pe spate şi pe partea stângă. Regimul durează 6 luni.

8. PENTRU VINDECAREA RĂNILOR, TĂIETURILOR, MAI ALES PE DEGETE, bătrânii folosesc şi acum o metodă străveche. Se sparge un ou crud, se desprinde de coajă pieliţa albă şi se înfăşoară tăietura cu ea (pe partea umedă). Se pansează cu o faşă de tifon. Pieliţa se lipeşte strâns de deget după ce se usucă, protejează rana de infecţie şi favorizează procesul de granulare. În funcţie de gravitatea problemei, se lasă pe deget 7-10 zile.

Leacuri cu coaja de ou

Au trecut timpurile când se considera că lipsa de calciu provoacă numai rahitism la copii şi osteoporoza la bătrâni. Cercetările medicale au dovedit că insuficienţa de calciu afectează sistemul cardio-vascular, provoacă apariţia celulelor canceroase, nervozitate, scădere de memorie, insomnie, iar la femeile aflate la menopauză apar crampe la muşchii pulpei. Dar calciul din ou reglează şi procesul de creştere a celulelor, ţesuturilor, participă în procesul de metabolism, este indispensabil în activitatea corectă a sistemului nervos şi în contracţia musculară. Calciul asigură coagularea sângelui şi o imunitate bună. El este elementul principal care asigură PH-ul corect în organism. Toate calităţile enumerate ne ajută să menţinem o stare bună de sănătate.

Concomitent cu descoperirile medicale, farmaciile s-au umplut cu tot felul de preparate ce calciu, mai ieftine şi mai scumpe, dar numărul de bolnavi tot nu scade, deoarece noi nu avem nevoie de orice fel de calciu, avem nevoie doar de calciu organic, uşor asimilabil. În natură există două feluri de asemenea calciu – în corali şi în coaja de ou. Atâta timp cât în România nu există corali, rămâne să ne îndreptăm atenţia asupra cojilor de ou, care conţin aproape 90% din elementul-minune calciu.

Preparate din coajă de ou

* Cea mai simplă metodă de îmbogăţire a organismului cu microelementul calciu este prepararea citratului de calciu, obţinut din 2 g coajă pisată amestecată cu 1 lingură suc de lămâie proaspăt stors. În varianta asta, calciul se asimilează aproape în totalitate şi nu provoacă apariţia de pietre la rinichi şi în vezica biliară sau depuneri în articulaţii şi în vasele sanguine.

Cea mai potrivită perioadă pentru luarea citratului este între orele 19-20, deoarece calciul se asimilează mai bine pe timpul nopţii. Este bine ca toţi oamenii peste 40 de ani, mai ales femeile în perioada de premenopauză, să consume regulat, în mod deosebit iarna, citratul de calciu, nu neapărat pentru profilaxia osteoporozei, dar mai ales pentru întărirea tuturor sistemelor organismului.

* PULBEREA DE OU (obţinută prin pisarea şi cernerea cojilor bine spălate) se dă copiilor începând de la vârsta de 6 luni, adolescenţilor şi neapărat femeilor însărcinate. O cură durează o lună, cu o pauză de o lună. Curele se repetă.

* BALSAM DIN OU. Li se recomandă persoanelor cu boli ale aparatului locomotor, cardio-vascular, astm bronşic, paradontoză, exfolierea unghiilor, alopecie (căderea părului), crampe musculare nocturne şi insomnie. Un borcan de 3 litri se umple cu ouă de casă, dar mai bine cu ouă de prepeliţă bine spălate şi uscate. Peste ouă se toarnă suc de lămâie, ca să fie cu 2 degete deasupra lor.

Borcanul se închide cu un capac de plastic şi se lasă 2 săptămâni la răcoare. După dizolvarea cojilor, amestecul se agită energic cu o lingură de lemn, în aşa fel ca peliculele să se rupă. Amestecul se strecoară prin sită, peliculele şi bucăţelele de coajă rămasă nedizolvată se aruncă, iar în lichid se adaugă 250 ml coniac de calitate (în loc de conservant) şi, după dorinţă, 200 g miere de albine. Se consumă câte o lingură, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă sau la 40-60 de minute după masă. Balsamul se foloseşte cu succes şi în caz de fractură, deoarece ajută la formarea rapidă a calusului osos.

Culoarea cojii nu are importanţă, condiţia principală este ca ouăle să fie proaspete, de la găini sau prepeliţe sănătoase, cel mai bine să fie din gospodăria proprie. Efectul maxim se obţine dacă se folosesc ouă de prepeliţă, care au o componenţă mai bogată de microelemente. ATENŢIE: ouăle de raţă, gâscă sau de la păsările sălbatice nu se folosesc pentru tratamente!

Bancurile săptămânii

Posted on by racoltapetru6

* Un bărbat intră într-un local şi vede deasupra barului un afiş mare pe care scria: “Sandwich cu brânză – 0,99 cenţi; sandwich cu pui – 1,50 euro; sex manual – 20 euro.”
După ce se uită câţi bani are în portmoneu, bărbatul merge la una din cele trei barmaniţe foarte sexy.
– Da!, spune aceasta zâmbind provocator. Vă pot ajuta cu ceva?
– Mă întrebam…, şopteşte bărbatul, tu eşti cea care face sex manual?
– Daaa, răspunde aceasta cu o voce extrem de senzuală, într-adevăr eu sunt!
Bărbatul continuă:
– Bine, atunci du-te şi spală-te pe mâini, eu vreau un sandwich cu brânză!
.
* Ceauşescu se hotărăşte să mărească salariile. La cei cu facultate, le măreşte cu 15%, la cei cu liceu le dă 10%, iar la cei care au doar şcoala generală le dă 5%.
– Cum îţi dai seama ce studii are fiecare?, întreabă Leana.
– Dacă întreb “Eşti român?”, atunci cel cu facultate răspunde “Da, tovarăşe preşedinte”, cel cu liceul răspunde “Da”, iar cel cu 4 clase răspunde “Îhî”. Ai înţeles?
– Îhî.
.
* Cum s-au născut cele 10 porunci.
Dumnezeu coboară pe pământ să-şi aleagă poporul. Se duce la ţigani:
– Vreţi să fiţi poporul ales?
– Vrem.
– Dar trebuie să vă dau o poruncă…
– Dă-ne-o, moşule.
– Să nu mai furaţi.
– Mersi, moşule, nu ne interesează.
Se duce la italieni:
– Vreţi să fiţi poporul ales?
– Vrem.
– Dar trebuie să vă dau o poruncă…
– Dă-ne-o.
– Să o lăsaţi mai moale cu femeile.
– A, nu, mulţumim, nu ne mai interesează.
Se duce la evrei:
– Vreţi să fiţi poporul ales?
– Da.
– Dar trebuie să vă dau o poruncă…
– Cât costă?
– ?!?!…Păi nu costă nimic…
– Dă-ne zece!!!
.
* În mijlocul deşertului, un om cântă dumnezeieşte la vioară. Un leu se apropie, îi dă târcoale cântăreţului şi se aşează la câţiva paşi de el, mişcânduşi capul în ritmul muzicii. Mai vin doi lei şi se aşează la fel, lângă cântăreţ. După încă ceva timp, vine un al patrulea leu care îl mănâncă pe cântăreţul nostru. Pe o creangă din apropiere, doi vulturi fac conversaţie:
– Ţi-am spus eu că dacă vine surdul s-a zis cu muzica?
.
* După o cină selectă la nişte cunoscuţi, soţia îi spune soţului:
– Dragule, nu ţi-a fost ruşine să te duci de cinci ori cu farfuria după mâncare?
– Nu, dragă, de fiecare dată spuneam că este pentru tine.
.
Pleacă Ion din sat în America şi devine “John” – om de afaceri. După un timp, fiind în concediu, se întoarce în sat şi oferă fiecărui sătean câte 100 de dolari. Toată lumea mulţumită, îl lăuda pe John ce băiat bun este. Următorul an, la fel oferă 100 de dolari când revine în sat, lumea mulţumită, numai cuvinte de laudă pentru John. În al treilea an, John oferă fiecărui sătean numai 50 de dolari. Se întâlneşte Gheorghe cu Vasile:
– Vasile, ţie tot 50 de dolari ţi-o dat?
– Tot, măi Gheorghe!, zise Vasile nemulţumit.
– Eu nu pot sta asă, mă duc să-l întreb de ce!…
Se duc amândoi la John, iar Gheorghe îl întreabă:
– Măi John, lumea e nemulţumită în sat, de ce ne-ai dat numai 50 de dolari?
– Ştii, măi Gheorghe, a venit criza, a intrat băiatul meu cel mic la facultate, au crescut cheltuielile, banii sunt mai puţini, asta e viaţa… e greu!
La care Gheorghe către Vasile:
– Vezi, măi Vasile, John îşi ţine băiatul la facultate pe banii nostri.
.
* Ultimul banc: dacă zâmbiţi la aceste glume şi daţi un “like” pentru conţinut, atunci să vezi umor!!!

NOMENCLATURA

Posted on by racoltapetru6

La vremuri noi, Tot Noi (apropo’s de e-mailul cu evreii care au cumpărat presa românească, iată şi românii “patrioţi”)

Dincă. Imperiul ginerilor

Răposatul Ion Dincă, fosta mână de fier a regimului Ceauşescu, a lucrat, în ultima parte a vieţii, la o firmă de IT. Era “consilier”, iar compania făcea parte din imperiul de afaceri creat de ginerii lui, Nicolae Badea şi Gabriel Popoviciu. La începutul anilor ’90, în timp ce Dincă făcea puşcărie, fiind condamnat în lotul CPEX, ginerii lui puneau bazele lanţului lor de companii care va ajunge să valoreze sute de milioane de dolari.

Potrivit unor apropiaţi, Popoviciu de-abia scăpase de colegii lui de la service-ul auto unde lucra. În vâltoarea Revoluţiei, ei îl căutau pentru a-l pedepsi pentru păcatele socrului. Până a ajunge la service, Popoviciu, un personaj misterios, lucrase la un “shop” pe litoral, împreună cu un anume Radu Dimofte. Pe la mijlocul anilor ’80, Dimofte a fugit în Statele Unite, unde a lucrat ca portar de hotel, apoi şef de tură. S-a întors în ţară după Revoluţie.

Tandemul de la “shop” a intrat apoi împreună în afaceri şi, întâmplător sau nu, au adus în România branduri “imperialiste” precum Pizza Hut sau KFC. Astăzi, ei doi, împreună cu Nicolae Badea, controlează investiţii majore în imobiliare, IT şi comerţ alimentar, multe dintre ele înregistrate pe firme off-shore din Cipru sau din Insulele Virgine, parte a unui întreg păienjeniş. În multe cazuri, titularii afacerilor, aşa cum apar la Registrul Comerţului, sunt părinţii lor: Zerlin Dimofte, care are 82 de ani, şi Ligia Popoviciu, în vârstă de 77 de ani. Imperiul ginerilor lui Dincă s-a remarcat şi prin diverse afaceri profitabile cu statul, iar cei doi sunt acţionari la Clubul Vinului, alături de nume sonore, precum Călin Popescu-Tăriceanu.

——————————————————–

Postelnicu

Nepotul “de aur”, asociatul lui Videanu, Tiberiu Bica Postelnicu are o avere de aproximativ 50 de milioane de dolari şi este asociat în nu mai puţin de 35 de companii din România. E nepotul ultimului ministru de interne, fost şef al Securităţii, Tudor Postelnicu. Deţine opt la sută din Romanian International Bank, controlată de familia Roberts, proprietarul Merchant Bank of California. A fost asociat şi cu magnatul Ioan Niculae, la Asirom, dar şi-a vândut cota de zece la sută.

Prieten cu Niculae, Postelnicu a deţinut, prin Total Distribution Group SRL, activitatea de distribuire a ţigărilor produse de Societatea Naţională a Tutunului Românesc. Mai e şi distribuitor de băuturi alcoolice şi, de asemenea, acţionar în IATSA, firmă desprinsă din Dacia Piteşti. Nepotul “de aur” este şi partener al lui, Adriean Videanu. Cei doi au câte un sfert din Equity Invest SA, care se ocupă de intermedieri financiare. În schemă mai apare şi multimilionarul Radu Doicescu (24%), a cărui firmă, Bog’art, dezvoltă controversatul proiect “Cathedral Plaza”.

În Victoriei, Tudor Postelnicu trăieşte departe de ochii lumii. Devenit celebru prin propria sa sentinţă – “Am fost un dobitoc” – rostită când era judecat în lotul CPEX, Postelnicu locuieşte într-un apartament din “buricul târgului”, într-un bloc din Piaţa Victoriei, unde se găsesc foarte multe sedii de firmă, iar o locuinţă se vinde cu peste 100.ooo de euro.

————————————————————

Mizil

Mondenii postcomunişti. “Comunistul naţional” Paul Niculescu-Mizil, aşa cum îi place să i se spună, a fost şi el închis după Revoluţie. Îşi începuse ascensiunea în anii ’50, când era şeful Secţiei de Propagandă şi Agitaţie. A fost apoi ministru, vicepremier, membru CPEX. Anul în care el a ieşit din închisoare, 1992, coincide cu cel în care familia lui s-a lansat în afaceri, înfiinţând grupul Getteco, apoi alte companii. O parte din ele s-au desfiinţat ulterior. Mondenii Oana Niculescu-Mizil (nepoata) şi Derghei Mizil (fiul) deţin o parte din ele, în domenii diferite, de la restaurante la prelucrarea lemnului. În firme apare şi soţul Oanei Mizil, libanezul Tohme Jamil. Cei doi au fost cununaţi de un membru al puternicei familii libaneze Hariri.

——————————————————–

Burtică

De la Propagandă la Multinaţional. Cornel Burtică, fostul nomenclaturist marginalizat de Ceauşescu în 1982, face parte dintre cei care au dezvoltat afaceri de succes. După cum a relevat EVZ, Burtică s-a asociat cu companii din Italia, cărora le-a intermediat vânzările. Fostul ministru al comerţului exterior este cel care a iluminat zona Piaţa Unirii din Capitală, dar şi metroul bucureştean. Cu o cifră de afaceri care se apropie de milionul de euro pe an, Burtică a recunoscut că trăieşte mai bine în capitalism. El vinde acum grupuri electrogene produse în Italia. E un critic constant al foştilor ofiţeri de securitate care fac afaceri pe picior mare.

———————————————-

CONSTANTIN BOŞTINĂ

Secretarul lui Ceauşescu, şef la Bursă. Constantin Boştină este preşedintele Consiliului de Administraţie de la Bursa Română de Mărfuri. S-a convertit în om de afaceri după ce-şi trecuse în palmares funcţii precum cea de secretar personal al lui Nicolae Ceauşescu sau adjunct la Ministerului Economiei şi la Ministerul Industriei Uşoare. La jumătatea anilor ’90, afacerile lui Boştină, doctor în ştiinţe economice, au fost scurtcircuitate de o anchetă privind cazul de contrabandă cu combustibil “Jimbolia”, când a recunoscut că firma sa, Sibco, a transportat produse petroliere în Iugoslavia în timpul embargoului. A colaborat cu anchetatorii, cărora le-a povestit cum a decurs operaţiunea. Firma lui, în care mai era asociat şi fostul ofiţer de Securitate Ilie Stanciu, primise un credit de şapte milioane de dolari de la Bancorex. Stanciu a şi fost în arest preventiv. Boştină are o avere de peste 30 de milioane de dolari, făcută din industrie şi consultanţă.

———————————————————–

CAROL DINA

De la CC la banii Sidex. Fost prim-secretar al PCR Galaţi, fost membru al CC al PCR, fost membru supleant al CPEX. Aceasta este biografia scurtă de dinainte de 1989 a lui Carol Dina. Au urmat câteva luni de arest la Galaţi după Revoluţie, după care… afaceri şi politică. El este senator PRM din 2000. De profesie ajustor mecanic, Dina are 80% din firma Grup DIC din Galaţi, la care mai sunt asociaţi membri ai familiei sale. Compania a fost implicată, potrivit unui raport al Coaliţiei pentru un Parlament Curat, în tranzacţii păguboase pentru stat la Sidex, înainte de privatizarea combinatului.

—————————————————————

ION PĂŢAN

Fostul şef al lui Stolojan, pensionar asociat în firme înainte de 1989, Ion Păţan a fost vicepremier, ministru al comerţului intern, ministru al comerţului exterior, ministru al industriei uşoare… În aprilie 1989 era numit ministru al finanţelor. “Nu mai era membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central, ceea ce probabil l-a salvat de la puşcărie”, spune un fost apropiat al său.  Consilerul lui Păţan se numea Theodor Stolojan. “După Revoluţie l-am făcut prim-adjunct al meu”, spunea Păţan, care fusese păstrat în funcţie… În şase luni, Stolojan devenea ministru plin. “Sunt pensionar şi nu mă mai ocup de afaceri”, spunea Păţan. Cu toate acestea, la vârsta de 80 de ani, el apare ca asociat în mai multe companii, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Are aproape 2% din Romimob SRL, o firmă de construcţii controlată de Romanoexport şi de Petru Crişan, fost ministru al comerţului după 1989. În zorii capitalismului românesc, Crişan a fost studiu de caz pentru conflictul de interese: era asociat şi administrator în câteva zeci de firme, dar, în acelaşi timp, şi ministru în guvernul Văcăroiu, acordând licenţe de import şi export pe domeniile în care funcţionau inclusiv companiile lui. Păţan a fost şi administrator al firmei de asigurări Metropol, care a dat faliment. În structura companiei se întâlnea un investitor din Camerun, Noupadja Joseph (cu peste 51%), dar şi Automobil Club Român şi Gelsorul lui Sorin Ovidiu Vîntu, cu procente reduse. Păţan mai e administrator şi la Petking, o firmă thailandeză care fabrică în România granule de materiale plastice.

—————————————————–

ŞTEFAN ANDREI

Consilierul lui Sorin Ovidiu Vîntu, Ştefan Andrei a fost ministru de externe şi ministru al comerţului exterior în ultimii ani ai regimului Ceauşescu. Andrei nu a apărut în nicio firmă în 1989, dar a fost, în schimb, consilierul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Se întâmpla la sfârşitul anilor ’90, când Vîntu a ochit diverse oportunităţi în Balcani…

Ca atare, la angajat pe Andrei pentru a-i prezenta analize de geopolitică şi de economie. Ştefan Andrei nu a recunoscut că ar fi avut vreo relaţie de afaceri. În schimb, nepotul său, Andrei Dan, a administrat Trawe, o firmă a intreprinderii de comerţ exterior Terra, înfiinţată în Elveţia. Acum, Dan e implicat cu participaţii sau ca administrator în mai multe firme de publicitate. Nepotul fostului ministru are şi 1% din Agenţia de publicitate “Anunţ de la A la Z”, firmă în care trustul britanic Daily Mail deţine jumătate din participaţii, prin divizia sa din Ungaria, Lapcom.

————————————————————

STUDIU DE CAZ

Cum se întâlnesc în afaceri ginerii lui Dincă, un apropiat al ginerelui lui Ion Ceauşescu şi omul lui Ion Ţiriac. Sediul social: fosta casă a lui Pacepa, spionul fugit în SUA.

Urmaşii nomenclaturii au pus ban pe ban în cel mai mare secret. Ei au dezvoltat parteneriate de afaceri între ei, dar şi cu personaje mai mult sau mai puţin cunoscute. Legăturile fine s-au cimentat în spatele uşilor închise, iar ceea ce i-a unit nu a mai fost victoria socialismului, ci profitul, scopul final în viziunea capitalistă.

BUCUREŞTI, FOSTA CASĂ A LUI PACEPA. Într-un carier rezidenţial de top, vizavi de Ministerul de Externe, s-au pus bazele unei firme care se vrea de viitor. Mai mulţi tineri manageri se asociază într-o companie de consultanţă, al cărui nume nu face decât să dea un indiciu subtil asupra localizării: Corner AA 28 SRL, înfiinţată în 2003. Puţini ştiu că în vila albă cu un etaj de pe colţ e locul unde, la apartamentul numărul 1, a locuit cel mai celebru spion al Estului: Ion Mihai Pacepa. Astăzi, casa fostului adjunct al Securităţii serveşte drept sediu social pentru o companie în care se întâlnesc, ca asociaţi, un partener de afaceri al supravieţuitorilor clanului Ceauşescu, un fost om de încredere al lui Ion Ţiriac şi o firmă off-shore din Cipru asociată cu imperiul de afaceri ai ginerilor lui Ion Dincă. Aceasta se numeşte Tresela Investments Ltd., din Nicosia.

În altă firmă, căsuţa poştală din Insula Afroditei se intersectează cu una din Caraibe (Insulele Turks şi Caiacos), International Business&Trading Corporation (IBTC), formând firma de imobiliare International Business Trading SRL, într-un “paradis” de pe şoseaua Kiseleff…

Asociaţii Tresela sunt firme din imperiul ginerilor. Aşa cum se ştie, ITBC apare în mai toate companiile deţinute de ginerii lui Dincă: de la “boom”-ul Băneasa Investments, un proiect de 1 miliard de euro (construcţii în nordul Capitalei), până la electronicele de la “Alltrom”, o mai veche firmă din reţeaua Badea-Dincă. Mai mult, Tresela, off-shore-ul din casa lui Pacepa, are un procent la Grand Plaza, deţinătorul Hotelului Howard Johnson, cunoscut drept afacerea ginerilor lui Dincă.

Zilele trecute, lanţul de căsuţe poştale şi-a adăugat în salba de proprietăţi Hotelul Neptun de pe Litoral. Au fost singurii ofertanţi la licitaţia făcută de stat. Pe lângă evitarea taxelor de pe Dâmboviţa, off-shore-urile mai au un avantaj: pot ascunde identitatea proprietarilor.

Asociaţia cu fostul CEO al românului din “Forbes” Corner AA 28 SRL mai dezvăluie un personaj. Valentin Radu, 34 de ani, e administratorul unic al firmei şi asociat (cu 6%). El este, însă, mult mai cunoscut în lumea businessului drept director al grupului de firme Ţiriac, postură pe care a ocupat-o, venind de la multinaţionala Roland Berger, timp de doi ani şi jumătate. Potrivit unor surse din companie, Valentin Radu nu mai ocupă postul de CEO al Ţiriac Holdings, însă, conform documentelor registrului comerţului, el apare în continuare ca administrator al Ţiriac Leasing şi Autonom – firmă controlată, de anul trecut, de Daimler-Chrysler.

Fostul lui şef, Ion Ţiriac, primul miliardar român intrat în topul “Forbes” nu a ascuns niciodată că a fost protejatul fostului demnitar comunist Ion-Gheorghe Maurer, un personaj care l-a iniţiat în tainele vânătorii pe fostul tenismen. Ulterior, Ţiriac, împreună cu Adrian Năstase, va duce acest sport sângeros pe prima pagină a ziarelor româneşti.

Ţiriac, Badea şi afacerea EADS. Ţiriac reprezenta Daimler-Chrysler în România în momentul în care se perfecta afacerea “Frontiera”. Concernul avea 37% din EADS, care vâna marele contract pentru securizarea graniţelor. O componentă din programul IT (de câteva zeci de milioane de euro) îi revenea “ginerelui” Nicolae Badea, prin Computerland. Ţiriac a fost acuzat de publicaţia franceză “Le Point” că a luat un comision de 20 de milioane de euro, dar a câştigat procesul. El a susţinut că nu a fost implicat în afacerea EADS.

Astăzi, fostul consilier de IT din Ministerul de Interne (instituţie care a împărţit banii publici în afacerea “Frontiera”), Petru Brânzaş, e asociatul off-shore-ului Uphall Trading (care apare, ca paravan, în afacerile lui Ţiriac) în Editura Sincron din Cluj-Napoca.

După anul 2000, paza frontierelor devenise o condiţie importantă pentru aderarea României la Unuiunea Europeană. Atunci au început să curgă banii din contracte publice, chiar şi înainte de afacerea EADS.

În anul 2003, într-o polemică cu Mugur Ciuvică de la Acţiunea Populară, Ministerul de Interne condus de Ioan Rus, apropiatul lui Ţiriac, a admis că furnizorul autospecialelor de supraveghere a graniţelor (Volkswagen Transporter) a fost firma britanică BAE Systems, care nu era producător al vehiculelor, ci doar instalase echipamentele.

“FREGATELE”

Asociatul ginerelui lui Ion Ceauşescu, contracte cu Armata. Între timp, BAE a făcut progrese în afacerile de pe Dâmboviţa, câştigând o afacere mult mai mare: livrarea a două fregate vechi Marinei Române, la un preţ astronomic. Tranzaţia face obiectul investigaţiilor în Marea Britanie şi România, oficialii români fiind suspectaţi de luare de mită.  Marele tun a fost însoţit de un contract de “offset” (compensare).

După cum a dezvăluit Jurnalul Naţional, BAE a adus în România contracte de fabricare a unei “pilule” pentru mărirea performanţelor motoarelor şi reducerea consumului de combustibil. Offsetul însemna că vânzătorul de arme se obliga să aducă în ţara care cumpăra arme comenzi pentru diverse produse. Pilula e fabricată de australienii de la Firepower. Reprezentanul în România al Firepower se numea George Lucian Teleman.

Teleman e asociat în Euro Trading 2000 cu soţia lui Marius Eduard-Ţârlea – fostul ginere al lui Ion Ceauşescu (fratele dictatorului) şi partener de afaceri al ex-directorului SRI, Virgil Măgureanu. Eurotrading 2000 e parte a unei suveici implicate în Eurocolumna şi în rafinăria Petrolsub de la Suplacu de Barcău – unde a deţinut acţiuni şi actualul ministru al internelor, Vasile Blaga. George Teleman e asociat, în Corner AA 28, cu off-shore-ul din imperiul Dincă şi cu omul de încredere al lui Ion Ţiriac.

ŞEF LA MApN. Omul cu fregatele, administrator la firmele din grupul Popoviciu-Dimofte. Contractul de compensare aferent afacerii BAE System, în care Teleman, asociatul off-shore-urilor din grupul “Dincă”, a avut rolul său, a fost girat, din partea autorităţilor române, de mai mulţi oficiali. Între ei, Gheorghe Matache, fost şef al Departamentului pentru Armamente din MApN. El a semnat mai multe documente legate de programul de achiziţie a fregatelor. Matache a părăsit ministerul în anul 2005, iar acum deţine funcţia de administrator al firmei de imobiliare Metav SA, unde a lucrat şi înainte de a fi numit secretar de stat. Compania este controlată, în acest moment, de Meteor SA, care deţine majoritatea acţiunilor…

Prin două off-shore-uri cipriote, Wellkept Properties Ltd şi Weybridge Holdings Ltd, compania e legată tot de grupul ginerilor lui Dincă. Cele două firme se regăsesc în alte companii ale “imperiului”, iar unul dintre acţionari în Meteor e Zerlin Dimofte, tatăl lui Radu Dimofte – partenerul de nedespărţit al lui Popoviciu.

GEORGE TELEMAN

“N-am legături cu aceste grupuri”. Într-un mail adresat EVZ, George Teleman declara că nu are niciun fel de legătură de afaceri cu Nicolae Badea şi cu Gabriel Popoviciu, şi nici cu grupul de afaceri al lui Ion Ţiriac şi că firma e formată din tineri manageri de succes care dezvoltă un proiect imobiliar. În cazul BAE System, el a spus că nu mai are relaţii de afaceri cu Firepower din decembrie 2004, deşi apare ca asociat la Registrul Comerţului. Valentin Radu nu a putut fi contactat.

CONEXIUNI

Partenerul cumnatului lui Geoană. George Teleman, fost ataşat comercial al României la Singapore, e partener al fondului de investiţii Equest Partners Ltd. specializat pe investiţii imobiliare în Europa de Est. În aceeaşi afacere îl întâlnim pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, preşedintele Băncii Raiffeisen pentru Locuinţe şi fost adjunct al Ministerului Finanţelor. Costea ocupă poziţia de director non-executiv în boardul Equest Balkan Partners.

Aripa bulgară e reprezentată de fostul ministru de externe Solomon Passy şi de magnatul Georgi Krumov. La vecinii din sud, compania şi-a făcut şi firmă de armament, Strategic Defence Systems. În România, fondul reprezentat de Teleman a cumpărat sediul Delegaţiei Comisiei Europene (iar UE plăteşte acum chirie), de la consorţiul israelian Avivim-Gonen, controlat din umbră de fostul guvernator militar al Cisiordaniei, Shlomo Elia.

Generalul israelian era unul dintre şefii românului arestat pentru spionaj în Nigeria, iar înainte, lucrase pentru partenerii urmăritului internaţional Shimon Naor – suspectaţi pentru trafic cu arme în Africa. Teleman a mai lucrat şi pentru controversatul Frank Timiş, cel implicat în proiectul “Roşia Montană”.

Ritualul de primăvară (de actualitate)

Posted on by racoltapetru6

EA:
.
Azi e soare, e o vară frumoasă.
Îmbrăcămintea mea va fi în ton cu spiritualitatea mea.
Se va asocia feminismului meu rafinat.
Va exprima fluiditate şi eleganţă, în completarea unui aer adânc studiat, de sobrietate şi naturaleţe – care mie-mi vine foarte bine, ca femeie modernă, de carieră.
Machiajul va fi discret, dar numai după ce mă voi da cu laptele de piersici şi migdale pe faţă, apoi cu crema nutritivă cu extract de castraveţi indonezieni.
Taiorul deux-pieces mov deschis, bluziţa roz pal, push-up.
Chiloţeii verde crud cu fundiţă roz – că nu se ştie niciodată.
Trebuie un accesoriu pe negru… da, o năframă transparentă, vaporoasă, şi mănuşi negre.
Ochelarii de soare îmi vor completa garderoba, conferindu-mi un aer de femeie fatală.
Ceasul aurit, două inele discrete.
Cercei scumpi.
Un lănţişor cu inimioară.
Ia să mă văd în oglindă: da.
Da. Aşa da.
Spatele drept.
Tocuri medii, astea îmi scot un pic pieptul în afară şi îmi bombează fundul, dar mai discret.
Plus că îmi şi conferă câţiva centimetri în plus!
Hai, că sigur or să rămână cu deşte-n gură toţi mocofanii care se zgâmâie în nas la semafor.
.
.
EL:
.
Unde p..a mea sunt chiloţii curaţi?
Las’ că mi-i pun p’ăia de ieri…

Jurnalul lui Adam

Posted on by racoltapetru6

Unul din blogurile pe care îl vizitez adesea, este cel care are denumirea de ,,Jurnalul Evei”. Nu ştiu aproape nimic despre persoana care se află în spatele rândurilor sensibile şi care transmit sentimente bine definite, sentimente ce sunt împărtăşite cu pasiune de cititoarele fidele sau ocazionale. Nici bărbaţii nu se feresc să parcurgă şi să comenteze trăirile sufleteşti prin care trece protagonista. Doar şi ei iubesc şi sunt dezamăgiţi în speranţele lor, poate la fel de des şi de adânc precum reprezentantele sexului frumos. Doar că ei nu se exteriorizează decât rareori şi suferă în tăcere. Şi foarte rar ţin un jurnal.

Coincidenţa face ca pe prietenul meu cel mai bun să îl cheme Adam. Este un  bărbat obişnuit ca înfăţişare, doar că e un tip sensibil şi manierat, ,,calităţi” care i-au adus şi probabil că-i vor aduce încă multe suferinţe. E o fire sinceră şi iubitoare, iar când crede că a găsit fiinţa cu care să-şi trăiască tot restul vieţii, el dă toate cărţile pe faţă, îi mărturiseşte dragostea nemărginită şi o tratează ca pe o prinţesă.

Aşa a făcut şi cu soţia care l-a părăsit după câţiva ani, pentru un alt bărbat care o agresa şi nu avea nici o sursă de venit. La plecare i-a lăsat un bilet în care îi explica decizia prin faptul că el nu o merita, ea fiind dornică de aventură şi diversitate, iar viaţa alături de el era prea comodă şi liniştită. Bietul Adam a plâns ca o fată – eu singur ştiind de această manifestare a depresiei – şi se întreba întruna unde a greşit.

Fără menajamente, aşa cum e bine s-o facă un adevărat prieten, i-am explicat defectele sale. Nu trebuia să-i pună totul pe tavă, încă de la început. Nu trebuia să-i spună zilnic că o iubeşte şi să-i aducă mereu flori. Nu trebuia s-o scoată săptămânal la restaurant şi să o scutească adesea de treaba din bucătărie. Nu trebuia să spele doar el vasele şi să ducă mereu gunoiul. Iar când soţia a pretins că e prea obositor pentru ea să mai meargă la servici, el nu trebuia să accepte ca ea să stea acasă.

Am fost dur cu prietenul meu, dar credeţi că s-a prins ceva de el? Nu, el credea că n-a fost un soţ bun şi se jura ca de acum să fie şi mai atent cu femeile în general şi mai ales cu femeia de care se va îndrăgosti. Şi, credeţi-mă, el se îndrăgosteşte foarte uşor, căci are multă iubire de oferit. Nu e nevoie decât de un zâmbet şi câteva vorbe frumoase, la care el cade vrăjit în capcana unei noi iubiri efemere. Doar că va suferi iar şi iar alte dezamăgiri şi inima lui va fi frântă din nou. Fata căreia i-a dat sufletul în palmă, râde măgulită şi nu îl ia în serios.

Ea vrea un bărbat pentru care să lupte mai mult, nu un premiu facil. Vrea un iubit care să o fascineze cu alte valori, nu cu un comportament manierat şi vorbe frumoase. Când el o salută cu ,,săru’-mâna” şi o invită la o piesă de teatru, ea îi răspunde că ,,săru’-mâna” să-i spună la maică-sa şi ea ar merge la o discotecă din vreun club, unde se etalează masculi feroce cu tatuaje stridente pe tot corpul. Ea nu vrea respect, ci o tăvăleală zdravănă, condimentată cu nişte coctailuri ameţitoare. Tot ea este impresionată de povestirile tinerilor cu cazier ale foştilor rezidenţi ai puşcăriilor, de maşinile luxoase câştigate prin metode frauduloase, de ,,iarba” luată pe ascuns şi de cuvintele vulgare care le mângâie în mod plăcut auzul. Ele nu vor să audă de ultima lui poezie inspirată de dragostea-i sinceră, de felul cum a reuşit să primească o mărire de salariu şi de peştişorul lui din acvariu.

Mi-e milă de Adam şi încerc să-l consolez de câte ori e deprimat. Discutăm la el în apartament despre relaţiile interumane, despre litaratură şi orice ar putea să-i schimbe starea de spirit. Astfel mi-a mărturisit că ţine şi el un jurnal, în care îşi aşterne gândurile şi prin care mai reuşeşte să se refuleze. Mi-a venit să râd, dar nu am vrut să se simtă prost, aşa că l-am întrebat dacă poate să mi-l arate şi mie. Cu strângere de inimă, a scos la iveală din fundul unui sertar, un caiet mare cu copertă din piele roşie. Mi l-a întins ca pe un manuscris de valoare şi urmărindu-mi fiecare reacţie.

L-am deschis precum deschizi o biblie şi am constatat că aproape toate paginile sunt pline de rânduri scrise mărunt şi îngrijit. Am citit pe sărite câteva fraze şi am rămas profund impresionat. Pe aceste pagini erau revărsate multe trăiri şi dureri pricinuite de viaţa de zi cu zi. Era o dramă în multe episoade, intreruptă de câteva pauze de fericire şi optimism. Rare, dar care îţi dădeau posibilitatea să respiri pentru a putea trece la o nouă dezamăgire sufletească. Erau povestiri reale, multe dintre ele cunoscute şi de mine, dar narate chiar de cel ce le-a trăit la maxim.

Poate că Adam o să-mi de voie să transcriu câteva din sentimentele expuse în acel jurnal intim. Poate că o să vă impresioneze şi pe voi, aşa cum a făcut-o şi cu mine. Deocamdată i-am recomandat prietenului meu să citească şi el din ,,Jurnalul Evei”. Să vadă că nu e singurul dezamăgit în dragoste, să parcurgă şi rândurile unor femei care au păţit la fel. Nu doar bărbaţii suferă.

Să înjuri în engleză

Posted on by racoltapetru6

Dacă nu ştii să înjuri în engleză poţi să înveţi…

Ce puii mei? – What my chickens?

du-te-n pisicii mă-tii – go into your mother’s cats

ce puşca mea? – what my gun?

pana mea – my feather

ce basca mea? – wath my hat?

şapa mă-tii (una mai moldovenească aşa) – your mather’s onions

e cu capu! – he is with his head

dă-te-n sânge – go into blood

nu mă freca la icre – don’t rub fish eggs

ce faci mă? uite frec menta – rubbing the mint

mă doare la bască/cot/c*r – my hat hurs, my elbow hurts, my butt hurts

să moară peştii mei – so my fishes shall die

plimbă ursul – go walk the bear

mă doare-n paişpe – it hurts in my fourteen

20 de utilizări surprinzătoare pentru sare

Posted on by racoltapetru6

Sarea poate fi de ajutor în mai multe situaţii, în afară de funcţia ,,clasică” de a da gust mâncării. De la alinarea înţepăturilor de albină şi până la curăţarea unui ibric de cafea, iVillage.com a reunit 20 de utilizări surprinzătoare ale sării de masă.

Omenirea a folosit sarea timp de secole, descoperind de-a lungul anilor multe utilizări (unii speculează că ar fi chiar mii) pentru această substanţă incredibilă, utilizări care depăşesc cu mult simpla condimentare a mâncării. Iată câteva dintre utilizările cele mai practice pentru sare:

1. Strânge un ou spart

Dacă un ou se sparge pe podeaua bucătăriei, presară sare peste el şi lasă-l acolo timp de 20 de minute. Vei putea curăţa locul mult mai repede şi mai uşor.

2. Alină o înţepătură de albină

Umezeşte locul înţepăturii imediat, iar apoi acoperă zona cu sare.

3. Stinge un incendiu de grăsime

Presară sare peste foc pentru a-l potoli. Nu utiliza niciodată apă peste focul care se declanşează de la grăsime.

4. Curăţă mizeria de pe cuptor şi aragaz

Dacă mâncarea fierbe şi curge peste aragaz şi cuptor, presară sare pe deasupra pentru a nu permite producerea de fum şi miros. Atunci când aragazul se răceşte, mizeria va fi mult mai uşor de curăţat.

5. Împiedică decolorarea

Dacă dintr-un articol de îmbrăcăminte poate ieşi culoarea, înmoaie haina în doi litri de apă în care ai adăugat jumătate de pahar de oţet şi jumătate de cană de sare. Dacă apa de la clătire este colorată, atunci repetă procedeul.

6. Omoară iedera otrăvitoare

Adaugă un kilogram şi jumătate de sare la aproape patru litri de apă cu săpun. Pulverizează amestecul peste frunzele şi tulpinele plantei.

7. Face prepararea frişcăi şi a spumei de albuş mai uşoară şi mai rapidă

Adaugă un vârf de sare în compoziţie

8. Verifică ouăle stricate

Aşează un ou într-un pahar cu apă la care ai adăugat două linguriţe de sare. Un ou proaspăt se va scufunda la fund, în timp ce unul stricat va pluti.

9. Curăţă petele maro (de la amidon) de pe o suprafaţă care nu se lipeşte (de exemplu talpa fierului de călcat)

Presară sare peste o coală de hârtie cerată, treci fierul peste ea, iar apoi şterge uşor cu puţin lustru argintiu.

10. Ţine puricii la distanţă

Spală cuşca câinelui cu apă cu sare.

11. Elimină iarba care creşte printre pavele

Presară sare peste iarbă şi toarnă apă fierbinte peste ea. Sau presară sare grunjoasă peste iarbă, las-o să acţioneze o zi şi o noapte, iar apoi toarnă peste ea apă caldă de la robinet.

12. Curăţă o cafetieră de sticlă

Umple cafetiera pe un sfert cu sare de masă şi adaugă zece cuburi de gheaţă. Agită amestecul, iar apoi lasă-l să acţioneze timp de o jumătate de oră. Umple apoi cafetiera cu apă rece şi clăteşte.

13. Opreşte spuma care se produce în exces la o maşină de spălat

Presară sare pe deasupra.

14. Curăţă florile artificiale

Pune florile într-o pungă cu sare şi agită punga. Uită-te la culoarea sării şi vei vedea rezultatul obţinut.

15. Împiedică îngheţarea ferestrelor

Înmoaie un burete în apă cu sare şi şterge ferestrele, iar acestea nu vor mai îngheţa nici dacă mercurul din termometre va coborî sub -32 de grade. Pentru a avea acelaşi efect asupra parbrizului, pune sare într-o pungă mică de tifon, umezeşte-o puţin şi apoi şterge geamul maşinii.

16. Curăţă petele de cupru

Umple o sticlă de 500 de mililitri cu oţet alb fierbinte şi trei linguriţe de sare. Pulverizează amestecul peste cupru, lasă-l să acţioneze puţin, apoi şterge zona respectivă.

17. Păstrează siguranţa ridichilor din grădină

Viermii vor fi ţinuţi la distanţă dacă presari seminţele cu sare de masă, iar apoi le acoperi cu pământ.

18. Curăţă petele de cafea şi de ceai de pe ceştile pe porţelan

Freacă vesela cu sare.

19. Împiedică merele şi cartofii să se facă maro, odată ce au fost tăiaţi

Aşează fructele şi legumele în apă rece cu sare.

20. Curăţă un fund de tăiat

Acoperă fundul de tăiat cu sare şi şterge-l bine cu o perie rigidă. Apoi clăteşte cu apă fierbinte şi şterge cu o cârpă curată.