Tocană cu ciolan

Ingrediente:

Un popor mare,necopt,fără miez;

Mult ciolan;

Trei,patru partide mari şi câteva mai mici,de diverse culori;

O blondă de Pleşcoi;

Un vârf de boc;

O legătură mare de servicii secrete cu urechi fine;

O curte constituţională moale şi bine frăgezită;

Câteva cozi de procurori;

Două,trei sindicate stafidite.

Condimente:

Apa de ploaie;

Praf în ochi;

Gargară măcinată;

Tupeu vărsat;

Zeamă de baliverne.

Mod de preparare:

Se taie poporul în două părţi,una bună şi una rea.Apoi fiecare bucată se taie în două,una bună,una rea,şi tot aşa până se formează bucăţele mici ce pot fi mâncate dintr-o înghiţitură.Se separă apoi bugetarii de nebugetari,medicii de pacienţi,profesorii de studenţi,copiii de părinţi,graşii de slabi,şi se lasă la decantat până se ridică la suprafaţă uscăturile.Acestea se culeg cu atenţie şi se pun deoparte într-un recipient călduţ.Din restul se taie 25%,se scoate vlaga şi se pune la foc mic,cu zeamă de baliverne şi cu praf în ochi,să nu se prindă.Se acoperă cu un capac mare ca să nu răsufle şi,din când în când,se stinge cu puţină apă de ploaie.

Separat se ia un partid portocaliu şi se întoarce de pe stânga pe dreapta.Apoi se împănează pe toate părţile cu bucăţele tăiate din celelalte partide.Se presară deasupra uscături,iar peste se pune vârful de boc şi blonda de la Pleşcoi cu ciolanul în gură şi se lasă la dospit.

Celelalte partide se toacă mărunt împreună cu sindicatele şi se învelesc cu servicii secrete.Apoi se freacă bine cu cozile de procurori,se trag în ţeapă şi se păstrează la răcoare.Din când în când se gustă şi se reevaluează.

Se aşează partidele într-un parlament din teflon cu mânere.Cel portocaliu se pune cu grijă în mijloc.Pe lângă el se mai presară două,trei partide mici şi bine frăgezite.Restul de partide se presară după gust.Se dă totul prin curtea constituţională şi se înveleşte cu gargară măcinată.Se aşează totul peste poporul deja bine dinstuit şi se dă la copt.Din când în când se strânge caimacul de deasupra,cu care se unge bine blonda şi uscăturile de deasupra,iar peste restul se toarnă zeama de baliverne cu tupeul vărsat.

Se serveşte rece,pe stomacul gol,în piaţă.În caz de probleme digestive sunaţi la 112.

Metamorfoza (XIV)

S-a trezit odihnită, după un somn lung şi plin de vise ciudate. Scaunul lui Ghiţă era gol şi din bucătărie răzbătea un miros de prăjeală. Ceasul arăta ora nouă şi bărbatul nu a trezit-o! Tocmai voia să-i reproşeze, când acesta i-a venit în întâmpinare cu o farfurie ce afişa două ochiuri româneşti:

– Mi-a fost milă să-ţi întrerup odihna, când am văzut ce bine dormi. Oricum, o făceam acum, pentru că ţi-am pregătit un mic dejun specific burlacilor. E ceea ce ştiu eu să fac mai bine, în afară de cartofi pai cu friptură. Ia până nu se răceşte!

Doina se ridică din pat şi se scuză:

– Trebuie să fac întâi un duş. Se poate?

– Absolut. Stai să-ţi aduc un prosop.

În timp ce fata se delecta sub un jet de apă fierbinte, a sunat telefonul. Era Mafaldea, care-l anunţa că trebuie să sosească poliţistul đin Baia Mare şi să-l aştepte acasă, de unde o va prelua pe fată. I-a spus şi Doinei, după ce a ieşit din baie şi în timp ce mâncau ouăle răcite, apoi au continuat să se contrazică pe marginea modului în care vor acţiona mai departe. Fiecare avea ideea lui şi nu voia să facă niciun compromis. Pe la amiază, s-a auzit soneria de la uşa, iar în pragul ei era nu era nimeni altul decât comisarul Bud, însoţit de un poliţist. A intrat tăcut, dar se vedea pe el că avea multe de zis. Cu primele cuvinte l-a prezentat pe agentul de lângă el:

– Dumnealui e agentul de serviciu Butnaru Ion şi l-am luat din maşina care vă supraveghea. Nu are rost să stea afară şi nu ar refuza o cafea, dacă aveţi.

Ghiţă îi pofti pe scaune şi se grăbi să pună în ceşti. Bud a luat loc, a scos o ţigară şi a aprins-o în tăcere. După care, scărpinându-se în creştetul capului, s-a adresat cu un calm forţat fetei:

– Numai de asta n-aveam nevoie acum! E sfârşit de săptămână şi în loc să mă bucur şi eu de odihnă, ca tot omul, trebuie să călătoresc toată noaptea cu trenul până la celălalt capăt al ţării. Nu înţeleg de ce nu te-au închis dracului aici şi să ne scutească pe noi de cheltuieli şi timp pierdut! Toate astea pentru ce? Merit asta la vârsta mea? De ce nu puteai să fii şi tu ca ceilalţi oameni? De ce toate astea?

Doina arăta spăşită ,cu capul plecat şi aruncându-i câte o privire scurtă. Zise încet:

– Pentru că îl iubesc…

– Asta e scuza ta? Pentru asta întorci două judeţe pe dos şi pui lumea pe drumuri? De aceea a trebuit să încalci legea de nenumărate ori? Uite ce e domnişoară: şi alţii se iubesc, şi alţii au probleme, dar pentru asta nu comit fărădelegi precum dumneata!

Comisarul nu se mai controla şi ţipa gesticulând larg, cu mâinile lungi ca nişte tentacule. Era roşu la faţă şi nervos. Se opri puţin ca să bea o gură de cafea şi să mai aprindă o ţigară. Apoi continuă cu acelaşi ton o bună bucată de vreme şi termină cu indicaţiile:

– Agentul Butnaru o să te aducă la gară. La ora 18.30 avem tren spre Bucureşti, iar de acolo legătură spre Baia Mare. Eu o să fiu acolo cu biletele. Acum trebuie să merg la comisarul Stănescu pentru a completa nişte hârtii şi a semna de preluare. Ioane, ţi-o las în primire, dar ai grijă să n-o pierzi din ochi.

Tânărul agent se ridică zâmbind, odată cu comisarul, şi îl salută la plecare. L-a condus până la uşă, asigurându-l că totul va fi în regulă. Apoi a revenit tăcut la cafeaua lui. Până la şase mai aveau câteva ore şi căutau să omoare timpul făcând conversaţie. Agentul, mai reţinut, răspundea succint la întrebările care-l vizau. Era în primul lui an de activitate şi nu era căsătorit. Poate tocmai de aceea a fost ales pentru această misiune plictisitoare, mai ales că era weekend. Fiind moldovean de origine, ca şi Ghiţă, au început să-şi amintească împreună peisajele mirifice ale acestui străvechi meleag. Doina îi privea, dar mintea ei era ocupată cu un subiect mai complicat.

Pe la ora patru i-a întrerupt întrebându-i dacă nu le e foame și adăugând:

– De la ochiurile de dimineaţă mi s-au lungit urechile, iar stomacul macină în gol.

– Mă duc să i-au ceva la pachet!, a propus Ghiţă.

Fata se oţărî:

– Iară mâncare nesănătoasă! Aş mânca o ciorbă, o salată de creveţi. Să mergem la un restaurant. Fac eu cinste.

Ghiţă se uită bănuitor la ea şi apoi la agent. Acesta nu era de acord, dar Doina plusă:

– Haide, Ionică, doar nu crezi că am să fug! Vrem să mâncăm şi noi ceva, căci burlacul ăsta nu are nimic pe acasă şi ieri m-a înfundat de pizza. O să stau la masă lângă tine, să nu mă scapi din ochi.

Nevrând să pară prea suspicios sau neajutorat, tânărul cedă, dar îi ceru promisiunea că nu va încerca să-i facă probleme. A primit cuvântul fetei şi au pornit spre maşina de supraveghere a poliţistului. Doina a insistat ca Ghiţă să vină cu maşina lui, să nu trebuiască să se întoarcă pe jos acasă. Au găsit un restaurant pe placul fetei şi o masă mai ferită. Tânăra a comandat trei feluri de mâncare şi i-a îndemnat pe bărbaţi să aleagă ce le place, fără să se uite la preţ. Le era foame la toţi trei şi o asemenea ofertă era binevenită. Au gustat şi un vin bun, iar atmosfera era destinsă.Înainte de desert, Doina s-a scuzat că trebuia să meargă la toaletă, ceva firesc după o masă ca aceea. Agentul nu a avut nimic de obiectat şi a continuat dialogul cu Ghiţă. S-au scurs vreo 20 de minute şi fata nu mai apărea. Când şi-a dat seama, poliţistul s-a făcut alb la faţă, a sărit de pe scaun, căutând toaleta femeilor și intrând acolo fără jenă, însă nu era nimeni. A ieşit val-vârtej afară şi a văzut că maşina lui Ghiţă lipsea. Omul era lângă el şi se căuta prin buzunare. Zise cu părere de rău:

– Nu ştiu cum sa-ntâmplat, dar mi-a subtilizat cheile. Crede-mă că nu am ştiut nimic!

– Am pus-o de mămăligă!, se plângea tânărul. Cred că o să mă dea afară! Ce mi-ai făcut tu, fato!? Şi mi-ai promis…

– Lasă că şi eu sunt de vină. Să mergem la gară şi să-l informăm pe comisar, apoi vedem noi ce e de făcut. Haide…

Ritualuri în Uniune…

Înmormântare în UE

A murit Hans.Aducem un medic.Scoatem certificat prin care constatăm moartea pe hârtie.Sunăm firma de servicii funebre,comandăm una bucată sicriu.Îl ducem pe Hans la capelă.Anunţăm pe cei apropiaţi că a murit Hans.Le zicem adresa capelei.Ne adunăm la capelă,schimbăm o vorbă despre Hans.În cursul aceleaşi zile,pompele funebre îl ridică pe Hans şi îl îngroapă/incinerează/împăiază/criogenizează/ce-o fi,în funcţie de preferinţe.Odată îngropat,Hans rămâne acolo.Dacă doresc,vizitatorii sunt bineveniţi cu o floricică sau fără.

Înmormântare în România

A murit Gheorghe.Înainte de a suna un medic sau de a scoate un certificat,sunăm pe toţi cei care-l ştiu pe Gheorghe şi anunţăm că a murit.Revenim cu certificatul şi ne facem loc prin marea de oameni,care au venit să-l vadă pe Gheorghe mort şi să bea gratis o ţuiculiţă.Între timp Gheorghe e ţinut pe masă trei zile.Mort,da.Aducem trei femei să îl spele şi trei bărbaţi să îl bărbierească.Sunăm un preot.Ne rugăm de acesta să vină de parcă ar fi ceva nemaiîntâlnit în cariera lui şi ne împrumutăm de bani (că dacă nu e mulţumit,ni-l lasă pe nea Gheorghe pe masă şi pleacă!).Pe lângă oamenii care se  foiesc prin casă,ne vor întâmpina pe drum încă pe atâţia,ca să nu mai vorbim de cei care vor veni direct la cimitir.

Pregătim “echipamentul” lui Gheorghe: bani pe ochi,colac în mână,costumul său cel mai bun (care i-a rămas cam mic) şi nişte pantofi cu talpa de carton că e pielea scumpă şi şi-aşa e mort.Convoiul: unul cu un brad/pom/schelă, cu fructe agăţate în el,unul cu o cruce,toţi cu lumânări,alţii cu steaguri şi prosoape,doi (minimum) cu coroane şi încă vreo doi care să ducă “darurile”:obiecte de uz personal,bucăţi de material textil,batiste,mobilă,o găină (vie,uneori) care se trece peste groapă etc.Fanfara: ţigani (mai mult sau mai puţin treji) care să chiorlăie din instrumentele lor cântece de mare factură spirituală (“Pe lângă plopii fără soţ”,”Drumurile noastre toate”,”Treceau batalioane române Carpaţii”,”Dunărea albastră”etc.) Bocitoare: între trei şi cinci babe,care,de multe ori,nu au absolut nici o treabă cu răposatul şi îl vor boci pe un nume generic,de exemplu “Vasile”.

Îi cinstim bine pe toţi,de la popă la ţigani.Pornim cortegiu.La fiecare răscruce vom opri şi preotul va citi o rugăciune.Ajungem la biserică.Urlăm să ştie lumea că a murit Vasileeeee,pardon Gheorgheeeee.La cimitir: se sapă groapa,se urlă din nou,se trece găina,se desface pomul,se împart prosoape,resturi de daruri (teoretic oamenilor săraci,practic tot între neamuri,pe principiul: nimic nu se pierde,doar se împrumută),se bea,se stropeşte cu vin mortul,continuă slujba.După cimitir: se merge la casa lui Gheorghe unde se bea,se bea,se bea,se mănâncă (cel puţin trei feluri),se ia la pachet (că doar e pomană),se vorbeşte despre: politică,vreme,alegeri,inflaţie,chirii,varice,butoaie,vinul de anul acesta,nunţi,botezuri,Mutu,Steaua,femeia vecinului,despre orice numai despre Gheorghe…nu.Se reia paranghelia la: 3,9,40 de zile,1 an,2,3 etc.,totul culminând cu 7 ani.Pe lângă acestea mai sunt şi vreo 400 de sărbători de pomenire a morţilor.

Cum poţi fii un angajat model desi pierzi vremea

07:55-Intri în clădire.Toţi trebuie să vadă că vii la fix la muncă.

08:05-Intri direct în birou.Nu stai la cafele sau ţigări.Ai timp de astea mai târziu.

08:10-Porneşte calculatorul.Între timp scormoneşti ceva printre hârtiile de pe birou.

08:20-Înjuri calculatorul că nu porneşte.Spui că te duci la o ţigarăpână porneşte “mizeria asta”.Ai blocat butonul de reset cu o agrafă.

08:40-Revii în birou.Calculatorul tot nu a pornit.Spui tuturor că te duci până la IT.Ahhh…tu lucrezi la IT.Spui că te duci să cauţi electricianul.Sigur e o problemă de la partea electrică.

09:00-Găseşti electricianul.Îl trimiţi să verifice toate prizele de la etajul doi şi apoi să vină la tine în birou.

09:10-Te întorci în birou.Spui tuturor că are electricianul ceva treabă şi apoi vine.

09:15-Scoţi serverul din priză ca să faci cafea la noul tău roboţel.Faci câte una pentru fiecare coleg.

09:35-Jumate’ de firmă urlă că nu merg aplicaţiile.Spui că este o problemă tehnică şi o vei remedia imediat.

09:40-Bagi serverul în priză.

09:45-Te sună şeful să-ţi mulţumească pentru că merg aplicaţiile din nou şi să te felicite că îţi faci treaba la timp.

10:00-Vine electricianul.Îl pui să verifice toate prizele.Între timp,scoţi agrafa din butonul de reset.Minune!PC-ul tău porneşte.

10:15Faci o actualizare a tuturor aplicaţiilor.Dai două click-uri şi spui tuturor că pleci la o ţigară până se actualizează.

11:00-Te întorci de la ţigară.

11:20-Te sună de la Resurse Umane să mergi să-ţi ridici salariul.Spui că nu ai timp şi îi rogi să-ţi trimită banii în cont.

11:35-Îţi verifici contul de Okazii.Vezi că cineva are nevoie de vreo 4Gb de RAM.Te duci în magazie.Nu găseşti.

11:45-Te duci la şef şi îi spui că ai nevoie urgent de nişte piese şi ceri să-ţi aprobe o deplasare.Aprobă.

12:15-Pleci să cumperi piese cu maşina firmei.Iei cei 4 Gb RAM  şi un mouse.Te întâlneşti cu omul de pe Okazii.Îi vinzi RAM-ii.

13:00-Te întorci la birou.Pleci să montezi cei 4 Gb de RAM pe server.

14:00-Sună o tipă de la Marketing că nu îi merge ceva de la facturare.O înjuri.Spui că nu depinde de tine.

14:10-Te sună şeful să-ţi spună că nu e frumos să vorbeşti aşa cu colegii.Te scuzi spunând că tocmai atunci lucrai la remedierea problemei şi că erai concentrat.Şeful te scuză.

14:15-Bagi cablul de reţea în switch.Era scos.Probabil ai uitat că ţi-ai făcut un backup cu toate datele clienţilor.

15:00-Problemă urgentă,nu funcţionează imprimanta la facturare.Te duci urgent să o verifici.Nu mai are toner.Stai juma’ de oră la vrăjeli cu o tipă de acolo.Spui că te duci să cumperi toner.

15:00-Te întorci cu tonerul.Îl schimbi.Spui tipei cu care ai vrăji că ai făcut rezervări la un restaurant pentru ora 18:00.Zâmbeşte.Îţi dă numărul de telefon şi adresa ei.

16:00-Te duci la şeful tău şi îi spui că ai o întâlnire cu un posibil client la ora 18;00 şi că ai nevoie de o maşină de la firmă şi să ţi se deconteze cheltuielile.E de acord.

16:10-Pleci acasă.A mai trecut o zi.

Metamorfoza (XIII)

– Ne-am împrietenit din prima lună de studenţie, deşi suntem din zone diferite: el maramureşean, şi eu moldovean din Rădăuţi. Spre deosebire de majoritatea colegilor ce căutau distracţia prin discoteci sau tot felul de petreceri, noi colindam Bucureştiul mirosind fiecare bibliotecă, cât ar fi de mică sau mărginaşă, vizitam muzee şi, în special, nu pierdeam nici un film, la oricare cinematograf ar fi rulat. Am ajuns să cunoaştem capitala ca pe localitatea natală şi ne plăcea să ne pierdem în şuvoiul de oameni ce se revărsa pe trotuare. Era primul contact cu centrul culturii româneşti şi speram amândoi să ne găsim posturi care să ne permită să nu-l părăsim. Dar nu a fost să fie şi ne-am reîntors fiecare în câte un capăt de ţară. Am păstrat mereu legătura, ba chiar ne-am vizitat uneori.

Lui Ghiţă îî plăcea să povestească şi Doina profită de asta pentru a afla mai multe:

– Cum de eşti atât de apropiat de comisarul-şef? Nici nu mă gândeam să scap de puşcărie când l-am văzut pe Virgil.

– Aaaa! De “Mafaldea” zici! Aşa îi spun mulţi, pentru că se laudă a le ştii pe toate. Cel puţin un lucru nu l-a ştiut: că avea probleme cu inima. Să fii trecut vreo opt ani de când i-am salvat viaţa, sau cel puţin aşa au zis cei de pe ambulanţă. Era o zi de caniculă şi mă răcoream în apa mării, într-un loc mai puţin aglomerat. Mă depărtasem destul de mult de ţărm şi am văzut că nu eram singurul. În faţa mea mai era un bărbat pe care nu l-am recunoscut imediat şi nici nu voiam să-i invadez “apele teritoriale”. Îl priveam uneori cu coada ochiului şi la un moment dat nu l-am mai văzut. Cum nu putea să dispară decât sub apă, m-am grăbit spre locul unde l-am văzut ultima dată. Am avut noroc că apa era limpede şi l-am găsit la timp. Era comisarul-şef, inconştient şi cu respiraţia oprită, aşa că am intrat într-o cursă contra-cronometru să-l aduc la mal. Imediat i-am făcut manevra de resuscitare, în timp ce nevastă-sa suna deznădăjduită după salvare. A fost o minune că şi-a revenit şi pe când a sosit maşina respira din nou. De atunci am o “pilă” bună la poliţie şi sunt invitat uneori la cină în familia lui. Plus că e o sursă de ştiri proaspete pentru meseria mea.

Izbucni în râs cu această remarcă, dar tânăra era curioasă încă:

-E şi o binecuvântare pentru tine, căci nu prea te văd gătind. Dar cum de eşti singur? Ai fost căsătorit?

Zâmbetul bărbatului dispăru de pe buze şi răspunse cu o urmă de tristeţe:

– Nu prea îmi place să vorbesc despre asta, cu atât mai puţin cu o persoană pe care am cunoscut-o acum câteva ore.

Îşi turnă un pahar de vin şi după ce sorbi îndelung,continuă:

– Nu am fost însurat, dar, ca orice om normal, am iubit şi eu odată. Poate că prea mult sau prea evident fiindcă mi-a reproşat că o sufoc cu dragostea mea. După doi ani de fericire deplină, cel puţin pentru mine, m-a părăsit pentru altul, care s-a dovedit că n-o iubea deloc. De data asta a fost ea cea părăsită, cu acelaşi motiv, însă nu s-a mai întors la mine deşi aş fi primit-o fără reţinere. Dar asta a fost demult şi de atunci mi-am pus stăvilar iubirii. Nu aş vrea să mai trec printr-o aşa dezamăgire, nu aş mai rezista… Ce ţi-e şi cu dragostea asta! Nimeni n-o înţelege! Dacă iubeşti prea mult, nu e bine, dar nici nu poţi să ştii care sunt limitele.

Tăcerea s-a aşternut câteva minute şi tot el a reluat cu un ton mai vesel:

– Destul cu vorbăria! Pune-te în pat şi te odihneşte că-i fi frântă de oboseală. Eu am să ies puţin.

Invitaţia era binevenită, fiindcă Doina nu dormise demult. Pe când Ghiţă ieşea din locuinţa, ea era deja în lumea somnului.

S-a trezit pe la ora şase, după-amiază şi se pregătea să plece spre Vama Veche, dar gazda a apărut la timp şi a reţinut-o:

– Doar nu crezi că am să-mi calc cuvântul?Am promis că nu vei părăsi această garsonieră până mâine, când îţi vine escorta.

Tânăra încercă să-l convingă:

– Trebuie să merg! I-am promis lui Paul că ne vom întâlni seara…

– Seara da! Dar nu în seara asta. Oricum, dacă erai arestată nu puteai să mergi. Plus că suntem filaţi dintr-o maşină parcată vizavi. Ai fi reţinută imediat şi condusă la secţie. Înarmează-te cu răbdare şi ascultă mai bine ce am aflat.

Neavând alte argumente, Doina se aşeză resemnată.

Ghiţă îşi trase scaunul mai aproape, îşi frecă mâinile mulţumit şi îi relată:

– Am fost la sediul MISA şi am motive să cred că se pregăteşte ceva. Tare mare afluenţă pe acolo şi, printre clienţi, cine crezi că era?

– Domnul Stănescu Virgil!?,exclamă tânăra.

– Bingo! Se pare că ai avut dreptate când l-ai bănuit. Bineînţeles că nu m-a văzut. Apoi am mers în port, de unde am aflat că iahtul COMUNION e încă în reparaţie, dar echipajul va pleca mâine seară înspre America Latină cu un alt vas. Se cheamă SEA STAR.

– Asta e!, se însufleţi Doina. Dacă e acelaşi echipaj, o fi şi aceeaşi marfă.Trebuie să le facem o vizită.

– Noi!? Ai uitat că tu eşti în detenţie şi eu sunt paznicul tău. Eu zic să-l informăm pe Mafaldea. Am încredere în el şi poate interveni la timp.

Fata nu era de acord şi pe tema asta s-au contrazis o bună bucată de vreme. În cele din urmă, au decis să aştepte până dimineaţă şi să urzească un plan de acţiune. S-au culcat târziu, Doina în pat, iar Ghiţa pe un scaun cu spătar.

Fericirea unei femei…

Să faci o femeie fericită este uşor…Trebuie să-i fii doar:

1.Prieten 2.Partener 3.Iubit 4.Frate 5.Tată 6.Profesor 7.Educator 8.Bucătar 9.Mecanic 10.Instalator 11.Decorator 12.Stylist 13. Electrician 14.Sexolog 15.Ginecolog 16.Psiholog 17.Psihiatru 18.Terapeut.De asemenea,trebuie să fii doar… 19.politicos 20.simpatic 21.în bună formă fizică 22.drăgăstos 23.atent 24.gentlemen 25.inteligent 26.spontan 27.creativ 28.empatic 29.puternic 30.înţelegător 31.tolerant 32.modest 33.ambiţios 34.competent 35.curajos 36.hotărât 37.încrezător 38.respectuos 39.devotat 40.pasional şi mai ales…41.potent din (orice) punct de vedere…financiar.

În acelaşi timp,bărbatul ar trebui…a) să nu fie gelos,dar nici dezinteresat; b) să se înţeleagă bine cu familia sa,dar să nu dea mai multă importanţă familiei decât femeii; c0 să-i lase libertate,dar să se intereseze unde a fost şi ce a făcut ea.

Foarte important: să nu-i uite data naşterii,data aniversării începutului relaţiei,data aniversării căsătoriei,datele “zilelor” ei,data primului sărut,data naşterii mătuşii(lor)ei preferată(e),nepoţilor ei preferaţi şi/sau prietenilor/prietenelor ei preferaţi.

Din păcate,până şi respectarea întocmai a sfaturilor de mai sus nu garantează o rată a succesului de 100%,căci femeia s-ar putea simţi stânjenită,strâmtorată şi plictisită de o viaţă prea ordonată şi prea perfectă şi ar putea fugi cu primul tip pe care-l întâlneşte…

Şi acum reversul medaliei: Să faci un bărbat fericit este,după cum vom vedea,cu mult mai greu,căci un bărbat are nevoie de: 1.Sex 2.Mâncare.Cele mai multe femei se simt bineînţeles suprasolicitate de această multitudine de pretenţii absurde ale bărbaţilor.

Morala: Convieţuirea armonică dintre bărbaţi şi femei ar putea fi realizabilă foarte uşor,atâta timp cât bărbaţii ar accepta compromisul de a-şi îngrădi un pic din pretenţiile fără margini.dacă ei ar putea renunţa la câteva dintre cerinţele lor,pentru a echilibra pretenţiile reciproce…

Cum se face baie

“Fiecare dintre noi este un înger cu o singură aripă şi nu putem zbura decât îmbrăţişându-ne unul pe celălalt”

CUM FACE BAIE FEMEIA

1.Scoate hainele şi le pune în coşul de haine,desparte hainele albe de cele colorate.

2.Pune halatul şi se duce la baie.

3.Se uită-n oglindă să vadă dacă s-a îngrăşat,intră în cadă…

4.Caută buretele,se freacă cu el pe faţă,pe spate şi pe mâini.

5.Se spală pe cap cu un şampon de miere cu mere cu 83 de vitamine şi se clăteşte bine.

6.Ţipă ca o lupoaică atunci când soţul deschide apa rece la bucătărie şi presiunea scade la robinetul de la baie.

7.Mai clăbuceşte o dată părul cu şampon de piersici cu morcovi,56 de vitamine şi se clăteşte bine.

8.Pune condiţioner de plante şi-l ţine 10 minute.

9.Spală faţa cu apă de faţă pe bază de grapefruit şi castraveţi,timp de 10 minute.

10.Îşi face masaj cu săpun de nuci cu căpşuni.

11.Se rade la subraţ,pe picioare,mustaţa şi sprâncenele…

12.Iese din baie,se şterge bine şi se acoperă cu un prosop uriaş.

13.Curăţă părul căzut cu hârtie igienică,se uită în oglindă dacă are coşuri şi le înlătură cu grijă.

14.Se întoarce în dormitor într-un halat lung şi se îmbracă timp de trei ore.

CUM FACE BAIE BĂRBATUL

1.Scoate hainele de pe el şi le lasă pe jos în dormitor.

2.Merge în pielea goală până la baie.

3.Dacă o întâlneşte pe nevastă-sa în drum,îi arată scula ca şi când e un mare premiu,făcând ca un elefant.

4.Se uită în oglindă,la pectorali şi la cât de mare e penisul lui.

5.Se scarpină la ouă şi se miroase la degete.

6.Intră în cadă şi din toţi bureţii nu alege niciunul.

7.Clăbuceşte la locurile intime şi în jur,lăsând păr pe săpun.

8.Râde zgomotos de la vântul rupător pe care tocmai l-a tras.

9.Face clăbuc în cap cu primul şampon pe care-l nimereşte.

10.Face pipi în cadă…

11.Iese din cadă şi se şterge doar parţial.

12.Se acoperă la brâu cu un prosop mic.

13.O ia înspre dormitor şi în drum lasă preşul din baie ud,podeaua udă,cada plină de păr şi jeg,lumina aprinsă în baie…

14.În drum spre dormitor,dacă o vede pe nevastă-sa,îi arată din nou scula lui şi intră în cameră.

15.Aruncă prosopul ud pe pat,acolo rămâne ud toată ziua,şi se îmbracă cu primele haine pe care le găseşte.

Iarnă grea

Dacă ne-am întrebat de Bobotează unde este gerul tradiţional şi ne făceam iluzii că  va fi o iarnă uşoară,iată că ne-a îngheţat zâmbetul încrezător pe buze,după ce anotimpul hibernal s-a coborât în forţă asupra Europei,recuperând zilele în care ne-a neglijat.Făcând haz de necaz,se poate spune că e la ofertă: “doi în unul”,atât de mare este frigul şi cantitatea de zăpadă ce a căzut în multe zone ale ţării.

După cum era de aşteptat,deoarece ne-am obişnuit de-a lungul a două decenii,autorităţile şi cei plătiţi cu mulţi bani pentru a asigura deszăpezirea şi fluenţa circulaţiei,şi-au arătat din nou incompetenţa în a-şi onora misiunea.Au rămas multe autovehicule blocate între nămeţi şi au murit oameni din această cauză.Probabil că patronii firmelor angajate în acest scop îşi frecau deja mâinile de bucuria unor bani primiţi degeaba şi sperau să iasă din iarnă fără să trebuiască să muncească pentru ei.Că aşa e la noi: plătim dublu faţă de alte ţări şi munca nu e nici la jumătate.

Trebuie să recunoaştem că e o iarnă grea şi se fac comparaţii cu cea din 1954,care a venit pe 3 februarie şi a scos armata în ajutorul populaţiei.Nu am trăit acele vremuri,dar imaginile de arhivă vorbesc de la sine.Au apărut şi pe internet anunţuri panicarde ce anticipează un cod roşu,fără un fundament real.Totuşi cei mai slabi de înger s-au înghesuit în magazine să-şi facă provizii de mâncare şi apă,lăsând rafturile goale spre bucuria patronilor.Pieţele sunt mai goale şi produsele alimentare îngheaţa şi se degradează.Oamenii fără locuinţă,cu ani buni de experienţă de dormit prin diferite culcuşuri întocmite ad-hoc,îşi găsesc sfârşitul îngheţaţi de frig.Familiile sărace dârdâie în locuinţele slab încălzite şi asistenţii sociali umblă prin case să strângă copiii ce riscă să nu mai prindă primăvara.Chiar şi animalele resimt temperaturile neobişnuit de scăzute şi omul trebuie să intervină pentru a le uşura tranziţia către zile mai calde.O lebădă a mobilizat un efectiv numeros de salvatori deoarece era prinsă în gheaţă.Oare ne-au văzut austriecii care ne-au acuzat că le-am mâncat lebedele?

La ce fel de zile ne putem aştepta în continuare?Nu putem să anticipăm pe termen lung,aşa cum nu pot s-o facă nici meteorologii,chiar dacă îşi dau cu presupusul.Sunt toate şansele ca frigul să scadă în intensitate însă precipitaţiile vor continua sub diferite forme.De asemenea iarna poate să se întindă şi de-a lungul lunii martie,precum a mai făcut-o şi în alţi ani.Să nu iutăm că de la întâi mărţişor se perindă cele nouă babe, apoi cei nouă moşi şi până la echinochiţiu suntem tot în anotimpul rece.Deci să sperăm şi să nu disperăm!Vine ea,primăvara,până la urmă!

Mâncaţi fructe pe stomacul gol

*Fructele sunt compuse în principal din fructoză (care poate fi uşor convertită în glucoză),restul este compus în principal din apă (90-95%).

*Acest lucru înseamnă că curătă şi hrăneşte corpul dumneavoastră în acelaşi timp.

*Singura problemă cu fructele este faptul că cei mai mulţi oameni nu ştiu cum să le mănânce pentru a asimila în mod eficient nutrienţii din ele.

*Trebuie ca ÎNTOTDEAUNA să mâncăm fructele pe stomacul gol.De ce?

*Motivul este că fructele nu sunt digerate în stomac,ci în intestinul gros.

*Fructele trec rapid de stomac şi ajung în intestin,unde îşi eliberează sucurile.Dar dacă există carne,cartofi sau amidon în stomac,fructele sunt prinse aici şi încep să fermenteze.

*Dacă aţi mâncat un fruct ca şi desert după cine şi petreceţi restul nopţii cu greutate în stomac şi un gust neplăcut în gură,este pentru că nu aţi mâncat corect.Trebuie să mâncăm întotdeauna fructele pe stomacul gol!

*Nu trebuie să beţi sucuri de fructe din cutii sau recipiente de sticlă.De ce?Mai întotdeauna sucul din conserve este încălzit în timpul procesului de producţie şi structura sa iniţială devine acidă,şi are în plus adăugaţi conservanţi.

*Care este cea mai bună afacere pe care poţi s-o faci? Cumpără-ţi un storcător de fructe.Vei putea să bei sucul extras cu storcătorul,numai din fructe proaspete,pe stomacul gol.Sucul este digerat atât de repede că veţi putea mânca un snack după doar 15-20 de minute.

*Dr. William Castillo,şeful de cardiologie al celebrei clinici Framington din Massachusetts,a declarat că fructele sunt cele mai bune alimente pe care le putem mânca pentru a ne proteja contra bolilor de inimă.El spune că fructele conţin bioflavonoide,care împiedică îngroşarea sângelui şi blocarea arterelor.De asemenea ele întăresc vasele capilare,vasele capilare fragile fiind aproape întotdeauna cauza hemoragiilor interne şi a crizelor cardiace.

*Un singur lucru vreau să păstraţi mereu în minte când vă gândiţi la fructe: cum începeţi ziua?Ce mâncaţi la micul dejun? Credeţi că e o idee bună să vă daţi jos din pat şi să vă umpleţi stomacul cu o cantitate imensă de alimente (în principal cafea),care vă vor lua toată ziua să le digeraţi?

*Bineânţeles că nu…Aveţi nevoie de o cantitate mică de alimente uşor de digerat,fructe pe care corpul le poate absorbi rapid şi care vor ajuta la curăţarea acestuia.

*Dimineaţa,în timpul zilei,sau când este posibil şi confortabil,nu mâncaţi altceva în afară de fructe proaspete şi sucuri de fructe făcute pe loc.Faceţi astfel cel puţin până la prânz,în fiecare zi.Cu cât mai mult timp veţi avea în corp doar fructe,cu atât ele vor fi mai eficiente în purificare.

*După ce vă veţi schimba acest obicei de a vă umple corpul cu alimente la început de zi,veţi experimenta o explozie de vitalitate şi energie atât de intense încât vi se va părea incredibil.Încercaţi asta  timp de 10 zile şi veţi constata singuri.

*Chinezii şi japonezii beau ceai fierbinte (de preferat ceai verde),în timpul mesei.

*Nu beţi niciodată apă de la gheaţă sau băuturi cu gheaţă.

*Băuturile îngheţate consumate în timpul sau după masă vor solidifica substanţele grase din produsele alimentare, ceea ce va încetini digestia.Ele vor reacţiona cu acidul gastric şi vor fi absorbite de intestin mai repede decât alimentele solide,mobilizând intestinul şi făcând ca substanţele grase să rămână aici mai mult timp.

*Serviţi un ceai fierbinte sau chiar apă fierbinte după masă.Pe lângă că va uşura digestia şi va înmuia gerăsimile care vor fi evacuate mai repede,vă va ajuta de asemenea să pierdeţi din greutate.

Nu toţi vor să plătească…

O bătrână merge încet pe trotuar abia târând după ea doi saci de gunoi.Unul din saci se rupe şi bancnote de 20 de euro încep să se înşire în urma ei.Un poliţist aflat în apropiere o opreşte şi îi spune:

-Doamnă,vi s-a rupt sacul şi vă cad banii.

Bătrâna se uită şi zice:

-Noroc că aţi văzut domnule poliţist,acum trebuie să mă întorc să adun banii!

-Staţi,că nu-i aşa simplu!De unde îi aveţi,nu cumva i-aţi furat?

-Nu,domnule,e simplu.Eu stau lângă un teren de fotbal şi unii dintre spectatori vin să urineze printre uluci pe florile mele.Aşa că,atunci când e o partidă,îmi iau foarfeca de vie şi mă aşez în spatele gardului.Când vine vreunul la gard,eu îl apuc bine şi-i spun: 20 de euro sau ţi-o tai!

Poliţistul se gândeşte că e just şi începe să râdă.

-Dar ce aveţi în celălalt sac?

-Păi,domnule poliţist,gândiţi-vă şi dumneavoastră,nu toţi vor să plătească…